Un nou studiu publicat recent în revista Journal of Neurology, Neurosurgery, and Psychiatry aduce o perspectivă importantă asupra prevenirii a trei dintre cele mai frecvente boli ale creierului: accidentul vascular cerebral, demența și depresia târzie. Studiul a fost realizat de cercetători de la Massachusetts General Hospital, parte a rețelei Mass General Brigham, sub coordonarea dr. Sanjula Singh. Concluzia lor este clară: multe dintre aceste afecțiuni pot fi prevenite prin schimbări de stil de viață care acționează simultan asupra mai multor factori de risc.
Accidentul vascular cerebral, demența și depresia care apare la vârste înaintate au în comun mai multe mecanisme. Unul dintre cele mai importante este afectarea vaselor mici de sânge din creier. Această problemă poate apărea în urma unor factori precum hipertensiunea arterială sau nivelul crescut de zahăr din sânge. De aceea, persoanele care suferă de una dintre aceste afecțiuni au un risc mai mare să le dezvolte și pe celelalte.
Datele analizate în studiu arată că o proporție semnificativă a cazurilor de AVC, demență sau depresie pot fi evitate. Până la 60% din accidentele vasculare, 40% dintre cazurile de demență și 35% din episoadele depresive târzii pot fi prevenite sau întârziate prin controlul unor factori de risc. Asta înseamnă că modificările în stilul de viață pot avea un impact major.
Mulți dintre factorii de risc sunt legați între ei, ceea ce înseamnă că lucrând la unul dintre ei, poți avea efecte benefice și asupra altora. De exemplu, mersul pe jos în mod regulat nu doar că îmbunătățește condiția fizică, dar poate reduce și izolarea socială sau stresul. E important să nu încerci să faci totul deodată, ci să alegi un punct de pornire și să mergi mai departe de acolo.
Cercetarea a identificat șase obiceiuri și caracteristici asociate cu un risc mai mic de boli cerebrale. Printre acestea se numără consumul redus de alcool, activitatea mentală constantă (precum cititul, puzzle-urile sau învățarea unor lucruri noi), alimentația bogată în legume, fructe, pește, lactate și nuci, mișcarea fizică regulată, sentimentul de scop în viață și relațiile sociale puternice.
Studiul a identificat și 13 factori care pot crește riscul de demență, accident vascular sau depresie. Printre ei se regăsesc hipertensiunea, greutatea excesivă, zahărul și colesterolul crescut, simptomele depresive, o alimentație nesănătoasă, pierderea auzului, problemele renale, durerile cronice, somnul de proastă calitate sau prea lung, fumatul, izolarea socială și stresul.
Studiul nu afirmă că acești factori cauzează direct bolile, ci că există o legătură între ei. Totuși, faptul că aceiași factori apar în mai multe afecțiuni sugerează că pot avea un rol important în apariția lor. Cu alte cuvinte, un stil de viață mai echilibrat poate reduce riscul în mai multe direcții, chiar dacă nu elimină complet pericolul.
Pentru mulți oameni, lista de 17 factori poate părea copleșitoare. Însă ideea este să tratezi această listă ca pe un meniu, din care alegi cu ce vrei să începi. Poate fi reducerea consumului de sare, renunțarea la fumat sau pur și simplu mersul zilnic pe jos. Orice alegere pozitivă contează.
Dintre toți factorii analizați, tensiunea arterială crescută a fost cel mai puternic asociată cu toate cele trei boli. Ea triplează riscul de accident vascular cerebral și are un impact major și asupra demenței. Reducerea tensiunii poate fi realizată prin dietă, exerciții sau, dacă este necesar, cu ajutorul medicamentelor.
Exercițiile fizice moderate sau intense au un efect clar în reducerea riscului de AVC și demență. La fel, menținerea unei rețele sociale active și participarea la activități intelectuale – cum ar fi cititul, rezolvarea de probleme sau jocurile de strategie – contribuie la menținerea sănătății mentale.
Schimbările importante în stilul de viață ar trebui începute din perioada de mijloc a vieții, nu abia la bătrânețe. Chiar și în cazul celor care au rude cu aceste boli, adoptarea unui stil de viață sănătos poate face diferența. Nu este vorba doar despre prevenție, ci și despre menținerea calității vieții pe termen lung.