Din patru în patru ani, luna februarie are cu o zi în plus. Acești ani se numesc ani bisecți, iar 2024 este an bisect. Astfel, în loc de 365 de zile, câte are un an în mod normal, acesta va avea 366. De ce luna februarie are 29 de zile, din 4 în 4 ani și de unde vine această diferență de o zi.
În prezent, majoritatea oamenilor se ghidează după calendarul gregorian atunci când se raportează la timp. Acesta are o durată de 365 de zile, iar din 4 în 4 ani, apare o zi în plus, care este pusă la luna februarie. În cazul calendarelor lunisolare, se adaugă o lună în plus. Acest lucru se face pentru ca anul calendaristic să fie sincronizat cu cel astronomic și cu cel sezonier.
Evenimentele astronomice care au loc anual nu se repetă într-un număr întreg de zile. Astfel, pentru a corecta acest aspect, se adaugă o zi (sau o lună, la calendarele lunisolare) în plus, la intervale stabilite de timp.
Citește și: Care sunt fenomenele astronomice majore din 2024. Cum vor fi influențate zodiile, cei mai afectați nativi
Din 4 în 4 ani, avem de-a face cu câte un an bisect. 2024 este un astfel de an, având 366 de zile. Diferența de o zi vine din faptul că un an obișnuit nu are fix 365 de zile, ci 365 de zile și 6 ore. Astfel, cele 6 ore în plus, la fiecare patru ani, mai formează o zi, care este cea de 29 februarie.
Primul an bisect a fost 1582, când s-a trecut la adăugarea unei zile în plus, pentru sincronizare. Un an tropic reprezintă perioada în care Pământul realizează o mișcare completă de revoluție în jurul Soarelui. Durata acestuia este de aproximativ 365,25 de zile, iar calendarul se tot decalează, până la anii bisecți.
Totuși, nu toți anii care se divid cu 4 sunt bisecți. Pentru a se păstra sincronizarea, s-a stabilit că, o dată la un secol, un an care este multiplu de 4 nu va fi bisect. Anii 2100, 2200 și 2300 nu vor avea 366 de zile, ci 365.
Citește și: Nici să nu te gândești să arunci calendarele vechi. Top 5 cele mai surprinzătoare utilizări în casă
Papa Grigore al XIII-lea a fost cel care a reformat calendarul, aducându-l la forma la care îl știm astăzi. Până la jumătatea secolului al XVI-lea, lumea funcționa după calendarul iulian. Papa a fost cel care a cerut unei comisii de astronomi și teologi să reformeze calendarul, astfel încât anul calendaristic să se alinieze cu cel astronomic.
La 24 februarie 1582 s-a adoptat calendarul în forma actuală, cu 12 luni și 365 de zile. Aceasta a fost numit calendar gregorian, în memoria papei. A fost adoptat treptat, mai întâi de către țările catolice. În România, s-a adoptat calendarul gregorian în anul 1919, fiind decalat cu 13 zile înainte.
Ziua de 29 februarie există în calendar doar din 4 în 4 ani, iar de ea se leagă o serie de tradiții și superstiții.