Mioara Roman a murit, vineri, 23 februarie 2024, la azilul din Snagov, unde era internată de câteva luni. Potrivit unor surse, fosta soţie a lui Petre Roman a pierdut lupta cu viaţa în urma unui stop cardio-respirator. Fiica ei, Oana, a transmis un mesaj emoționant.
Mioara Roman s-a stins din viață la 83 de ani, după o perioadă lungă de suferință. Mama Oanei și a Catincăi se confrunta cu probleme grave de sănătate, fiind internată la un azil de lângă București. Anunțul trist a fost făcut chiar de Oana Roman printr-o postare în mediul online.
„Drum lin, mama mea bună și frumoasă! Îngerii să te vegheze și să povestești tuturor, acolo sus, toate lucrurile minunate pe care le povestea aici. Tot ce sunt îți datorez! Mulțumesc, mămica mea, pentru tot! Te iubesc și te vor iubi mereu! Dumnezeu să te ierte și să te odihnească în pace!”, a precizat Oana Roman pe internet.
Mioara Roman a fost căsătorită cu Petre Roman timp de 30 de ani, dar au divorțat în 2007, când în viața politicianului a apărut Silvia Chifiriuc. Totuși, nu multă lume știe că înainte de Petre Roman, Mioara a mai fost măritată, primul ei soț numindu-se Iosif Zilahy. Cei doi au trăit împreună 12 ani, iar din relația lor a rezultat Catinca.
Din motive necunoscute, aceștia s-au despărțit după 12 ani de căsătorie, dar au rămas în relații bune. Iosif Zilahy i-a fost alături Mioarei Roman ori de câte ori a avut probleme de sănătate.
Invitată în podcastul lui Jorge, Oana Roman a declarat că mama ei suferea de o degenerare neurocognitivă, având și alte probleme de sănătate. Din acest motiv a ales să o ducă pe Mioara Roman la un azil:
„A fost cea mai bună decizie pe care puteam să o fac pentru ea din două motive: să-i prelungesc viața și să-i prelungesc viața în demnitate. (…) Din păcate, aceste degenerări cognitive sunt foarte rapide, ele avansează foarte rapid, iar știința încă nu a descoperit nicio modalitate de a le ține în loc sau de a le da înapoi.
Lucrurile au evoluat rapid, din păcate. Dacă ea acum doi ani, un an și jumătate era bine, acum nu mai este același lucru. Prima oară am fost cu ea acum un an și opt luni într-un centru ca să o evaluăm.
Am mai adus-o acasă, nu a fost bine, așa că am luat decizia, după ce am discutat cu toți doctorii, cu psihiatrii, cu toată lumea, împreună cu ei am decis că varianta cea mai bună ca această degenerare să fie ținută sub control și pentru ca ea să nu se degradeze prea repede e să stea într-un loc în care să primească toate îngrijirile de care are nevoie în timp real”.