Adi Minune, vestitul manelist de top, e tare mândru de cei trei copii ai lui, Karmen, Adriana și Adrian Jr. Simionescu. Toți i-au moștenit pasiunea pentru muzică. Adriana, pe care ați văzut-o, în 2019, la ”Vocea României” (PRO TV), ne-a oferit, în exclusivitate pentru ego.ro, un interviu sincer, matur, pentru o persoană de doar 18 ani. Ne-a povestit despre muzică, dar și despre celebrul ei tată, care a muncit enorm ca lor să nu lipsească nimic. Cuvinte de laudă are și pentru mama ei, Cati Simionescu, pe care o consideră ”șefa casei”: ”Dacă tata a reușit să aibă o familie atât de frumoasă, să fie puternic, un om întreg, cu familie, cu o carieră frumoasă, cu toate puse la locul lor, este meritul mamei”, ne-a dezvăluit Adriana Simionescu.
Ego.ro: Ești frumoasă, ai o voce foarte bună, unică. Ce gen muzical ți se potrivește cel mai bine, abordezi și muzica de petrecere? Crezi că lumea manelelor este prea dură pentru tine, este mult mai potrivită pentru bărbați?
Adriana Simionescu: Mulțumesc pentru compliment Îmi plac manelele, le ascult, muzica de petrecere este esențială, cunoscută pentru schimbarea stării. Poți trece ușor de la depresie la extaz și invers, prin muzic. Dacă am o zi mai proastă, recunosc că ascult și cânt muzică lentă. Sinceră să fiu, nu mi-am găsit un gen muzical care să mă reprezinte fix pe fix. Îmi plac toate genurile. Și, da, un bărbat își face treaba mult mai bine în acest mediu, în lumea manelelor. Dar sunt și femei puternice, cu tărie de caracter, precum Laura Vass, Cristina și Raluca Drăgoi.
Tatăl tău trebuie să fie tare mândru de voi. Are trei copii talentați, care i-au moștenit marea pasiune pentru muzică. Pe când un spectacol cu voi patru pe scenă?
Da, tata chiar este tare mândru de noi toți. Muncim foarte mult, toți trei ne ridicăm, nu lăsăm lucrurile neterminate. Cred că ar fi frumos un spectacol cu noi toți, este posibil. Încă nu s-a pus problema, ar fi frumos și chiar mi-ați dat o idee…
Sora ta a debutat prima, numele ei de scenă este Karmen. Tu ce nume de scenă ai ales? Ați face o trupă sau fiecare va fi cu drumul ei muzical? Există concurență în familie?
Numele de scenă contează, dar nu foarte mult. Ești mai important tu, în esență, contează starea pe care le-o dai celor care te ascultă. Important este ceea ce îi faci să simtă. Numele meu este Adriana și așa va rămâne. Că te cheamă Adriana cu ”a” mare sau ”a” mic sau cu doi de ”n”, la urma-urmei tot așa se citește. Nu m-am gândit să fac o trupă cu sora mea. Nu ar fi ceva rău, dar cred că cel mai bine e ca fiecare să aibă drumul ei, să evoluăm separat. Nu aș vrea ca, după un timp, dacă vom fi în contradicție, să ne dezbinăm trupa și să o luăm de la capăt. E mai important să fii familie. Și, da, există o concurență, dar constructivă. Adică, dacă eu am văzut că sora mea a muncit foarte mult, muncesc și eu, ca să mai evoluez. Și tata a muncit enorm pentru locul pe care îl are acum, așa că și noi, copiii lui, muncim ca să ajungem acolo.
Ai concurat la ”Vocea României” (PRO TV), ai devenit cunoscută pe forțele tale. Ești ambițioasă și asta le-a plăcut telespectatorilor. Iar Horia Brenciu ți-a oferit șansa de a fi în echipa lui și se știe că e tare pretențios. Ce a spus tatăl tău după participare? Și cât te-a ajutat acest concurs?
A fost o experiență extraordinară, te formează mult, îți faci prieteni noi. Menționez că tata nu m-a ajutat cu jocuri de culise. Dacă tata ar fi manipulat lucrurile, așa cum s-a spus, eu aș fi câștigat Vocea României, nu? E mai bine însă că a câștigat cineva care avea nevoie de acei bani mai mult decât mine. În semifinale, tata mi-a zis așa: ”Tată, viața merge înainte, ai demonstrat că poți și fără mine, am făcut doar promovare pe conturile sociale, ca să știe lumea unde să te voteze, dar, în rest, te-am lăsat să te descurci pe forțele tale!”. Această competiție m-a ajutat foarte mult, mi-a arătat cum e să te zbați ca să câștigi, să urci, să ai mai multă încredere în tine. A fost ceva de vis, îl iubesc din toată inima pe Horia Brenciu, iar Smiley e super de treabă, n-am ce să zic…
Tatăl tău a muncit foarte mult, a spus adesea că vă adoră și că a dorit să nu vă lipsească nimic. Cum este, de fapt, Adrian când se închide lumina reflectoarelor? Tu ești fata lui tata sau Karmen? Tatăl tău v-a făcut toate poftele?
Tata este exact la fel și când se închide lumina reflectoarelor, este identic. Pot spune că pe amândouă ne ajută, cu amândouă vorbește, dar fratele nostru Adi este răsfățatul familiei, noi mai degrabă suntem fetele lui mama. Tata ne-a făcut toate poftele, a muncit din greu, nu ne-a refuzat nimic niciodată. Suntem așa, educați, pentru că ne-au și certat, ne-au și pedepsit, în sensul că n-aveam voie la tv sau ne luau telefonul. Fără tv și telefon! Tata ne-a asigurat partea financiară, banii, dar dacă mama nu ne învăța să dăm ”Sărut mâna!” și femeii de serviciu, degeaba! Putea tata să plătească profesori din afara țării, pentru noi, însă dacă un copil n-are cei 7 ani de acasă, degeaba!
Cum reacționa, când mai făceați câte o boacănă sau luați la școală o notă mai mică?
Tata nu ne certa. Doar se uita urât, dar, așa, copilărește. Nu ne privea cu ură. Tot ce ne-a zis mai aspru a fost că nu ne lăsa să avem cont de Facebook și de Instagram, eram copii de artiști. Între timp, și-a dat seama că suntem copii buni, că nu ne punem în pericol. Mama ne ținea câte o predică lungă, de câteva ore. Dar, dacă nu făcea asta, noi nu eram, cum suntem astăzi, atât de bine educați.
Despre Adi Minune s-a tot spus că a fost iubit de femei, însă mama ta n-a plecat urechea la bârfe, nu l-a părăsit. Cum este ea? Este adevărat că în spatele unui bărbat puternic se ascunde o femeie puternică? Mama ta este șefa casei?
Mama este o femeie cerebrală, nu pleacă urechea la bârfe, iar tata o iubește ca pe ochii din cap, între ei este o iubire imensă. Chiar nu mai văd cupluri care să se iubească în așa fel. Tata este primul bărbat pe care mama l-a ținut de mână și așa vor rămâne până la adânci bătrâneți. Și, da, mama este, într-adevăr, șefa casei. Dacă tata a reușit să aibă o familie atât de frumoasă, să fie puternic, un om întreg, cu familie, cu o carieră frumoasă, cu toate puse la locul lor, este meritul mamei.
Acum ești și tu la casa ta. Cum a reacționat tatăl tău când a aflat că te-ai mutat cu logodnicul, înainte de nuntă? Vă vizitează des? Vă mai ajută cu bani?
Tata se aștepta să mă mut de acasă. Acesta este cursul firesc al vieții. I-am zis că Nicu este iubitul meu, după care venea la noi, era ceva de așteptat. Desigur, tata ne vizitează, ne ajută cu bani, dacă îi cer. Nu zice nu, ceva de genul: ”Gata, te-ai măritat, nu-ți mai dau bani!”. E tata și așa va rămâne toată viața…
Spuneai, la un moment dat, că oamenii n-ar trebui să divorțeze niciodată și că trebuie să-și asume alegerile până la sfârșit. Este o lecție de viață cam dură. Merită acest sacrificiu? La 18 ani poate că alegi în dragoste mai mult cu inima.
Aș vrea să clarific un pic lucrurile. Important este să te cunoști mai bine, înainte de a ajunge la altar, și la bucurie și la necaz, și în momentele în care ești mai nervos. Eu, după trei ani de relație, am zis ”Da!”, am acceptat cererea în căsătorie a logodnicului meu. La 18 ani, fetele nu mai sunt copile, sunt asumate, sunt deja mature. Iar în cazul în care, după ce te-ai măritat, viața îl schimbă într-un om rău pe soțul tău, nu te mai identifici în această relație, nu mai există iubire și înțelegere, bineînțeles că te desparți. Eu însă sunt sigură de Nicu al meu, de Nicu Armando Nicolae, acesta este numele lui complet.
Iubitul tău te ajută la treburile gospodărești? Cu ce se ocupă, este om de afaceri?
El tunde iarba, îngrijește curtea, suntem o echipă, mă mai ajută să strâng masa, dacă îl rog. Nu este om de afaceri, are un business mic, suntem la început cu afacerile, nu avem bani mulți. Dar, suntem doar noi doi și avem tot ce ne trebuie.
Ai avut probleme în anii de școală? Colegii te-au șicanat pe motiv că ești fiică de artist?
Da, mulți m-au șicanat! O grămadă, chiar clase întregi! Dar asta m-a format. Nu mă interesează părerea oamenilor răi, deși oameni foarte răi nu există până la capăt, fiecare are și ceva bun. Mă refer la acei oameni care sunt lipsiți de empatie. Mulți colegi de școală mă șicanau pentru că sunt fiica lui Minune, dar și pentru că sunt țigancă. Da, sunt! Erau copii care auzeau pe la părinți discuții și înțelegeau lucrurile greșit. Copiii aceia vin însă acum la cluburi de manele, ascultă trapanele, copiii aceia și-au dat seama că eu nu am greșit cu nimic.
Un gând bun pentru cititoarele ego.ro. Ce le transmiți tinerelor aflate la început de drum?
Le sfătuiesc să facă ce simt și ce gândesc, doar așa nu pot avea mari regrete. Dacă ai greșit, îți asumi! Să iubească, să-și umple timpul cu lucruri care să le inspire, să înțeleagă faptul că ele sunt cele mai importante, să se iubească mai întâi pe sine. Și, atenție! Femeile nu au nevoie de bărbați, iubesc bărbații, dar n-au nevoie de ei!