Bolile cardiovasculare reprezintă o problemă majoră de sănătate în România, fiind responsabil pentru mai mult de jumătate din totalul deceselor anuale. Conform datelor oficiale, între 130.000 și 170.000 de români mor anual din cauza afecțiunilor inimii, iar numărul acestora rămâne alarmant de mare, în ciuda progreselor în medicină. În comparație, accidentele rutiere cauzează aproximativ 20.000 de decese anual, iar cancerul 54.000. Cu toate acestea, bolile cardiovasculare rămân principala cauză a mortalității în țară.
Analizând datele pe județe, se remarcă un contrast semnificativ între regiunile țării în ceea ce privește ponderea deceselor cauzate de bolile de inimă. În județele Mehedinți, Teleorman și Olt, mai mult de 60% din totalul deceselor sunt cauzate de afecțiuni cardiovasculare, un procent considerabil mai mare decât media națională de 54%. În schimb, județele Timiș, Iași, Sibiu și Satu Mare au o pondere mai mică, sub 50%, în ceea ce privește decesele cauzate de bolile inimii.
Aceste statistici reflectă nu doar disparitățile regionale în accesul la servicii medicale, ci și diferențele în stilul de viață, care pot influența semnificativ riscul de a dezvolta astfel de afecțiuni.
Grupul bolilor cardiovasculare include o serie de afecțiuni care afectează inima și sistemul circulator, precum hipertensiunea arterială, cardiopatia ischemică, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral. Această categorie largă de boli continuă să fie o preocupare majoră de sănătate publică, nu doar în România, ci și la nivel global. Estimările arată că până în 2030, numărul de decese cauzate de bolile cardiovasculare ar putea ajunge la 23 de milioane, deși ratele generale ale mortalității au scăzut în ultimele decenii.
Factorii de risc pentru bolile cardiovasculare sunt variabili și pot fi împărțiți în două categorii: neinfluențabili și influențabili. Printre factorii neinfluențabili se numără vârsta, sexul, antecedentele familiale și factorii de mediu. În schimb, factorii de risc influențabili includ hipertensiunea arterială, diabetul, obezitatea, consumul de alcool, fumatul și un stil de viață sedentar.
Unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru afecțiunile cardiovasculare este hipertensiunea arterială. Aceasta poate duce la complicații grave, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic, afectând în mod direct viața pacienților care nu beneficiază de un control adecvat al tensiunii arteriale.
La nivel european, bolile cardiovasculare sunt și ele principala cauză de deces. În 2020, în Uniunea Europeană s-au înregistrat 1,7 milioane de decese cauzate de afecțiuni cardiovasculare, ceea ce reprezenta 32,7% din totalul deceselor. În România, însă, situația este mult mai gravă: aproape jumătate din totalul deceselor sunt cauzate de aceste afecțiuni, un procent aproape dublu față de media europeană.
Ratele standardizate ale mortalității prin boli cardiovasculare în România sunt de aproximativ două ori și jumătate mai mari decât media europeană. Mai îngrijorător este faptul că accidentele vasculare cerebrale și boala ischemică cardiacă sunt printre principalele cauze de dizabilitate și deces prematur în țară.
Studiile arată că în România, factorii de risc pentru bolile cardiovasculare sunt frecvent întâlniți. De exemplu, 98% dintre români au un consum scăzut de fructe și legume, 92% au o activitate fizică inadecvată, iar 59% dintre persoane sunt supraponderale sau obeze. În plus, 55% dintre români au colesterol crescut, 35% consumă alcool în mod abuziv, iar 19% sunt fumători. Aceste comportamente sunt principalele cauze care contribuie la creșterea semnificativă a riscurilor cardiovasculare în rândul populației.
De asemenea, 16% dintre români suferă de hipertensiune arterială, iar 15% au glicemia crescută, doi factori majori care favorizează dezvoltarea afecțiunilor cardiovasculare.
Deși bolile cardiovasculare continuă să fie o provocare majoră în România, există posibilitatea de a preveni multe dintre decesele premature prin intervenții corespunzătoare și prin educație sanitară. Cunoașterea factorilor de risc și controlul acestora poate contribui semnificativ la prevenirea apariției afecțiunilor cardiovasculare și la reducerea severității acestora.
Promovarea unui stil de viață sănătos, care include o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și evitarea fumatului și consumului abuziv de alcool, poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta boli de inimă. De asemenea, gestionarea corectă a tensiunii arteriale și a glicemiei poate contribui la prevenirea unor complicații grave precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Bolile cardiovasculare reprezintă o problemă de sănătate publică majoră în România, cu un impact semnificativ asupra mortalității și morbidității. Cu toate acestea, prin adoptarea unui stil de viață sănătos și prin monitorizarea regulată a factorilor de risc, multe dintre decesele premature cauzate de aceste afecțiuni ar putea fi prevenite. Este esențial ca autoritățile să intensifice campaniile de educație pentru sănătate și să îmbunătățească accesul la tratamentele necesare, astfel încât impactul bolilor cardiovasculare să fie redus considerabil în viitor.