Cred că nu sunt nici prima și nici ultima femeie care divorțează. Dar cred că sunt printre puținele care nu pot să se elibereze cu adevărat dintr-o relație toxică. Am divorțat, dar nu pot să scap de fostul soț. Acum mă gândesc ce măsuri pot lua, pentru a-l ține la distanță.
Acum cinci ani, când ne-am căsătorit, am crezut că viața mea a intrat, în sfîrșit, pe un făgaș normal. Tocmai absolvisem facultatea, care pentru mine nu a fost o perioadă frumoasă, ca și pentru majoritatea studenților. Părinții mei au încercat să mă susțină, dar nu reușeau să facă față. De fapt, ai mei nu au serviciu.
Mama a avut avere – mult pământ – când s-a căsătorit cu tata și a crezut că nu are nevoie să facă școală prea multă. Dar când s-a îndrăgostit de tata nu știa că el are acest viciu. Așa s-a trezit câțiva ani mai târziu că nu mai avea nici zestrea, nici bani și nici viața la care spera.
După ce au vândut pământurile și banii s-au topit, tata a început să muncească cu ziua prin sat. Când nu reușea să bea toți banii, mai rămâneau și pentru mâncare sau cele trebuincioase în casă. Mama, face și ea ce poate, dar poate prea puțin. Mai ajută și ea la muncă o familie din sat, dar o cheamă prea rar, față de nevoile noastre. Așa că în momentul în care m-am dus la facultate știam că voi fi pe cont propriu. Și nu m-am suparat. De fapt, cam pe cont propriu am fost mereu, atunci când venea vorba despre școală.
Tata era mereu băut, nu-i păsa, iar mama era mereu în depresie. Totuși, când mă ajuta să-mi cumpăr câte o carte sau ceva pentru școală, părea că e un fel de supapă pentru ea, era forma prin care reușea să iasă din starea aceea care o ținea mereu supărată. Cumva, aceasta era forma ei de a scăpa din capcana unei căsnicii nereușite, încurajându-mă pe mine să scap din această situație. Așa că am ajuns, în cele din urmă, la facultate.
După primul semestru, în care am reușit să-mi plătesc căminul cu bani primiți de la fratele mamei – aflat la muncă în străinătate și care și-a făcut milă de noi – am înțeles că e vremea să-mi caut ceva de lucru. Și am găsit destul de repede, la o pizzerie din apropierea campusului. Era un loc frecventat de studenți, unde puteau mânca ieftin și consistent. A fost perfect pentru mine, pentru că îm făceam bani de cămin, dar și să mă întrețin.
Acolo l-am cunoscut pe Cristi, un bărbat cu opt ani mai mare decât mine, care avea o firmă de instalații electrice, aflată la început. A început să vină tot mai des, vorbea cu mine mereu și îmi lăsa ciubucuri bune. La început m-am bucurat, dar apoi devenea stânjenitor, pentru că simțeam că îmi face avansuri, iar când îmi lăsa bani, mă simțeam cumva prost, pentru că și mie îmi plăcea de el.
Apoi am început să ieșim și să discutăm multe. Și el provenea dintr-o familie cu posibilități reduse, dar nu chiar ca a mea. Însă ne-am regăsit mult unul în povestea celuilalt și faptul că el începea să fie independent financiar și câștiga tot mai bine de la o lună la alta, îmi dădea curaj să cred că și eu voi reuși într-o zi. Visul meu era să ajung să lucrez în turism, să călătoresc și să am propria firmă într-o zi. Iar Cristi, aveam mereu impresia că mă susține, că mă încurajează și chiar speram că voi ajunge să-mi îndeplinesc visul.
În ultimul an de facultate ne-am mutat împreună. El era de părere că nu mai are rost să stau în cămin, pentru că oricum ne vom căsători și nu mai avea răbdare. M-am mutat la el, mi-am susținut examenul de Licență și în aceeași toamnă ne-am căsătorit. Mi-am găsit un loc de muncă la o agenție de turism, nu era tocmai ce speram eu, dar era un venit bun și chiar o mai puteam ajuta și pe mama.
Însă după ce ne-am căsătorit, nu a durat mult și Cristi s-a schimbat total. Devenise obsedat să mă controleze, era posesiv, gelos, lucruri pe care nu le văzusem până atunci la el. Nu mai aveam voie să am alți prieteni în afară de el, iar viața mea devenise un fel de închisoare. La început am crezut că ne vom obișnui unul cu altul, iar aceste momente vor dispărea. Însă din păcate se accentuau din ce în ce mai mult, iar acum nu pot să scap de fostul soț.
Au urmat certuri, în cele din urmă m-a și lovit, iar asta a pus capac la toate. Atunci am avut o revelația. Văzusem prea multe scandaluri de acest fel acasă și mi-am dat seama că urmează să am exact aceeași viață ca și a mamei. Mi-am zis că nu am de gând să mai trăiesc ce am trăit în copilărie și, dacă voi avea vreodată copii, nu îi voi supune la așa ceva.
Prin urmare, după aproape cinci ani de căsnicie, i-am spus că vreau să divorțez. Și am divorțat. El nu s-a prezentat deloc la instanță, nu a făcut absolut niciun gest. Am plecat din apartamentul lui și mi-am luat chirie singură. Însă pentru că era foarte scump, am decis să mă mut cu fosta mea colegă de cameră, care își cumpărase apartament singură, dar plătea cu greu rata la bancă. A fost convenabil pentru amândouă.
Dar acum, deși sunte divorțați, nu mai pot scăpa de fostul soț. Nu știu cum, dar a aflat unde stau. Probabil că m-a urmărit. Mă așteaptă când ies de la serviciu, mă amenință și mă terorizează. M-a smucit de câteva ori, după ce a încercat să mă prindă de mână, ca să mă forțeze să merg cu el. Am scăpat după ce i-am spus că voi suna la poliție, însă a doua zi a venit din nou. Îmi face probleme la serviciu, colegii mei deja știu despre situație, însă nu intervine nimeni când vine și face scandal.
O amenință și pe colega mea de apartament, iar ea e acum foarte speriată. Nu mi-a spus să plec de acolo, dar mi-a reproșat cumva, voalat, că îi pun și ei viața în pericol, după amenințările pe care le-a primit.
Acum nu știu cum să fac să îl conving să se domolească, să mă lase în pace să-mi văd de viața mea. Deocamdată nu am sunat la poliție, pentru că mă tem că dacă îi fac astfel de probleme va deveni și mai violent. Chiar nu mai știu cum să ies din situația asta în care am divorțat, dar nu pot să scap de fostul soț
Dacă ai și tu o poveste despre care crezi că merită spusă, nu ezita sa ne ajuți să o facem cunoscută comunității Ego.ro. Aici se leagă prietenii sau poți afla răspunsuri pe care alte persoane e posbil să ți le ascundă, din diferite motive. Scrie-ne povestea ta pe redactia@ego.ro, anunță-ne cum vrei să apară și dacă ai nevoie și de opinia unui specialist. Putem cere părerea unui expert și poate așa găsești mai ușor o rezolvare, o alinare sau măcar un gând bun din partea comunității EGO.RO!. De asemnea, la cerere, identitatea persoanei care ne scrie nu va fi făcută publică!