Amalia Enache își educă fiica după propriile reguli: „Eu am crescut cu ideea că, dacă vine cu locul I, e bine, dacă nu, ești un mediocru” EXCLUSIV

Amalia Enache este una dintre cele mai apreciate prezentatoare de știri din România și una dintre persoanele publice care se implică în tot felul de campanii sau ține talk-show-uri. Însă, înainte de toate, este mamă cu normă întregă. Prezentatoarea Știrilor de noapte de la PRO TV a povestit, în exclusivitate pentru EGO.ro, cum încearcă să o crească și să o educe pe fiica ei, Alma, cum reacționează atunci când nu se înțeleg asupra unui aspect și mai ales cum încearcă să se pregătească pentru o nouă etapă a micuței și anume școala primară. Amalia a conștientizat faptul că fiica ei s-a făcut mare în momentul în care a vrut să doarmă singură la o prietenă.

Despre fiica ei: ”Vrea robotică, aritmetică mentală, șah, baschet”

De când a devenit mamă, tot Universul Amaliei Enache se învârte în jurul fiicei sale. Cele două au o conexiune aparte și de aproape 6 ani tot ce face jurnalista TV o are în prim-plan pe micuța Alma. Totuși, prezentatoarea Știrilor Pro TV este conștientă de faptul că, ușor-ușor, nu va mai fi un copil și că trebuie să-i lase Almei și libertatea de a-și alege singură drumul pe care și-l dorește.

„E foarte mare. Alma mai are foarte puțin din grădiniță și ne pregătim să înceapă școala. E o fetiță mare, înaltă, curajoasă, independentă și super mișto”, a povestit Amalia în exclusivitatea pentru EGO.ro.

Până să ajungă în clasa 0, Alma însă se bucură de privilegiile grădiniței pe care Amalia a ales-o pentru ea.

„Între timp, la grădinița aceea, peste tot ce era minunat, se mai întâmplă încă ceva. Vineri noaptea au „sleep over”, adică rămân să doarmă la grădiniță. De când a dat căldura, dimineața au petrecere în spumă. Vine tunul cu spumă. Am zis că urmează să-i învețe ca la cluburile astea, cu roaba cu sucuri sau ceva. Eu dacă nu sunt dusă pe la cluburi nu știu cum e cu roaba, cu cada, dar mi se pare wow. Este printre primii care adoarme”, ne-a mai spus Amalia, completând însă că în ciuda faptului că la prima vedere pare că micuța este într-o continuă joacă și distracție, Alma are tot soiul de activități și cere să fie înscrisă la tot felul de cursuri, ușor atipice pentru o fetiță de nici 6 ani.

„În partea a doua a zilei are tot felul de opționale și ea vrea la toate: vrea robotică, aritmetică mentală, șah, baschet. Pe toate le vrea și nu mă opun încercărilor ei. O să vedem la școală. Eu zic despre Alma că, pe lângă toată partea asta, care este de distracție, ne bucurăm că e copil, se bucură acolo foarte mult de natură, ea mai are ceva ce este foarte important și îmi arată mie că este pregătită pentru școală, ea știe să rămână în sarcină. Când are ceva de făcut, pentru că acolo fac și foarte multă treabă, își duce sarcina până la capăt. Nu este exagerat de competitivă, însă e atât cât trebuie să fie ea mulțumită că ce iese din mâinile ei este bine”.

”Sunt niște indicii care să arate dacă este pregătit copilul sau nu să înceapă școala”

Cele două se pregătesc de următoarea etapă și anume prima zi de școală a Almei. Ca un părinte extrem de responsabil de educația fiicei sale, Amalia nu a înscris-o pe Alma în clasa 0 până nu s-a asigurat că este pregătită pentru acest pas.

„Eu așa am fost sfătuită chiar de cei de la școala unde ea va merge, anume că sunt niște indicii care să arate dacă este pregătit copilul sau nu să înceapă școala. Asta nu e legat de câte poezii știe să recite, de faptul că la 5 ani citește „Luceafărul” singură, ci de altele: dacă e pregătită emoțional, dacă are răbdare și cu restul colegilor, știe să-și negocieze lucrurile, e rezistentă la frustrare și are stăruință. Și ea, ca toți copiii, se mai înfuria că nu reușea să facă lucrurile din prima, dar cumva am vrut ca mesajul pentru ea să fie acesta că trebuie să se străduiască, să o văd că merge și mai departe și după ce a devenit greu, ne ducem un pic mai încolo, nu ne oprim”, ne-a mai declarat jurnalista TV.

”Și eu în școală am făcut singură temele, absolut totul”

De altfel, Amalia crede că va fi o mamă atipică atunci când micuța va începe școala, mai precis nu se va transforma în acel gen de mamă care va face încontinuu teme cu fiica ei, o va corecta sau o va determina să studiezee încontinuu.

„Mie nu-mi vine să o ajut. Și pentru că sunt leneșă, adică eu am făcut o dată școala, am făcut o dată grădinița. De ce să o mai fac o dată? Cred că e parcursul ei. E ceva ce ea trebuie să dobândească. Am remarcat, la un curs online, că erau mame care mai șopteau. Poate că sunt copiii mai timizi. Poate că ea mă va învinovăți că nu am fost genul acesta de mamă și poate ea simte că nu o sprijin destul, nu știu, dar cumva metoda mea a fost să fie cum ea, să vorbească cu aceste cuvinte de 5 ani, nu cu ale mele, de om adult. Cred eu că mândria ei e mai mare când știe că ea a făcut ceva decât dacă e ceva ce a făcut mama. Cred că contează mult la stima de sine, dar, repet, nu se știe, poate ea îmi va zice că pe toți ceilalți copii îi ajută mamele și eu nu. La mine, metoda e un pic să o las singură. Și eu în școală am făcut singură temele, absolut totul, eu nu am avut părinți care să stea lângă mine, a fost responsabilitatea mea, munca și mândria mea. Rezultatele au fost 100% ale mele, nu le-am împărțit cu părinții”, a mai povestit amuzată Amalia Enache.

Încă de pe acum, știrista încearcă să o educe pe micuță cu ideea că nu este cea mai bună la toate activitățile pe care le face, iar la jocuri nu trebuie să câștige doar ea, considerând că singura competiție pe care trebuie să o aibă Alma este doar cu ea însăși.

„Sigur că nu vreau să pun niște standarde foarte înalte și am grijă de fiecare dată să-i explic că nu poate să se compare cu mine, că și eu la vârsta ei aș fi știut mult mai puțin. Uneori se frustrează că eu știu mai bine să fac ceva și se enervează și de fiecare dată îi explic că este absolut normal, că eu am făcut o grămadă de școală până să învăț să citesc, că nu cu mine trebuie să se compare. Nici măcar cu colegii, ea trebuie să se compare cu ea. Să vadă ea progresele în legătură cu ea față de ieri, că astăzi a învățat mai bine. Nu am genul acela de parenting în care totul este pe tavă și să-i fac așa glob de cristal. Cu siguranță că sunt foarte multe lucruri la care greșesc, dar, la un moment dat, după ce copilul nu mai este chiar atât de mic, m-am împăcat cu această idee, că nu voi putea să fiu o mamă perfectă”, a mai povestit Amalia pentru EGO.ro.

„Mă tem să nu fiu prea critică”

Așa cum este firesc, Amalia are doar cuvinte de laudă la adresa fiicei sale, însă este conștientă de faptul că, înainte de toate, este un copil, iar copiii nu fac întotdeauna doar lucrurile dorite de părinții lor. Copiii mai și greșesc, se mai și alintă, se răsfață, au episoadele lor de furie, iar Alma nu este departe de aceste stări.

„Să știi că sunt foarte multe provocări. În fiecare zi. Lucruri total neașteptate. Multe întrebări pe care le am și în permanență mă întreb, mai ales că suntem în ăștia 7 ani de acasă. Mi-am băgat eu asta în cap. Cumva zic că e ok să greșim acum ca după aceea să învățăm, că de fapt ea nu are de unde să știe cum se fac lucrurile bune și dacă ceva nu e în regulă sau mie mi se pare că nu este în regulă, este că acum avem timp să corectăm lucrurile acestea”, ne-a mai povestit Amalia despre modul în care alege să o educe pe fiica ei.

De altfel, este conștientă de faptul că adultul din casă este ea, astfel că este de datoria ei să fie stăpână pe situație și să încerce să nu judece prea aspru momentele mai puțin plăcute ale copilului său.

„Mă tem să nu fiu prea critică. Știu că asta duce la ceva foarte greșit în copil, îi scad stima de sine, pot să cresc un copil frustrat și anxios. E treaba aia pe care, de fapt, ne-o spuneau bunicii: înainte să scoți ceva pe gură respiră bine. Înainte să mă enervez și să reacționez imediat, îmi propun eu, ca adult ce sunt, să respir și să las un pic lucrurile și să mă gândesc și apoi să le vorbesc cu ea. Chiar și așa, a doua zi când vreau să-i spun ceva în legătură cu ceva ce nu mi-a plăcut cu o zi înainte, tot se enervează, dar măcar eu nu mai sunt într-o stare din asta agitată. Le iau ca pe un exercițiu de învățare. Am înțeles că cei 7 ani de acasă sunt acei ani în care încercăm toate comportamentele negative, ca să învățăm de fapt despre ele, cum să le gestionăm. E vârsta la care încearcă toate relele, dar de asta suntem acolo să-i ghidăm.

Ea are un fond, așa, fundamental bun, dar dacă este cineva pe lumea asta care să o enerveze cu adevărat, eu sunt aceea, să știți. Pentru că sunt și destul de categorică în unele privințe. O enervează explicațiile mele îndelungi. Sunt genul care cred că explică un pic prea mult, încontinuu. Sunt un pic genul mamă predicătoare, dar na”, a mai completat jurnalista.

„Sunt absolut fascinată de ea”

Cu toate acestea, este convinsă că atunci când va începe școala, nu va mai fi atât de permisibilă.

„Va fi o luptă cu mine pentru că eu am fost premiul I cu coroniță și cumva lumea mea e așa. Tatăl meu a fost antrenor de sport și eu am crescut cu ideea asta că dacă vine cu locul I e bine, dacă nu, ești un mediocru. Pur și simplu în mintea mea sunt toate lucrurile astea cu care trebuie să mă lupt acum și sistemul modern de competiție este altul: nu cu ceilalți, ci cu tine, de competiție bună. Va fi una dintre luptele mele. În schimb, sunt absolut fascinată de ea, de curajul ei, de felul în care învață să înoate, de felul în care învață lucruri care țin de succesul ei de învățare. Sunt foarte mândră de toate aptitudinile ei și o văd foarte bine, o văd FB”, a mai declarat Amalia în exclusivitate pentru EGO.ro.

”Cred că nu voi pune așa o presiune pe ea să învețe la toate”

Știe însă că în 2022 organigrama școalară s-a schimbat enorm, iar noua generație nu mai poate fi obligată să învețe impecabil la toate materiile impuse.

„Dacă aș considera că școala e atât de importantă cum era pe vremea mea, poate că aș fi altfel, dar mie mi se pare că acum nu știm pentru ce îi pregătim pe copii. Mi se pare că nici cei care au copii acum de 20 de ani habar nu ar fi avut că ai lor copii vor fi IT-iști, Influenceri sau toate lucrurile astea. Urmează apoi povestea cu inteligența artificială. Deci mie pur și simplu îmi este foarte greu să anticipeze ce îi va prinde bine acestui copil să învețe. Având filozofia asta, cred că nu voi pune așa o presiune pe ea să învețe la toate și apoi să vadă ea după aceea. Pentru că, cumva, experiența ultimilor ani mi-a arătat că ei, această generație tânără, vin deja cu un bagaj mult mai mare de informație decât aveam noi. Am încredere în ceva din copilul meu. Simt cu toată ființa mea că e în ea ceva de reușită”.

„Un băiețel a venit în parc să se joace cu ea și i-a spus că ea este fetița altui băiețel”

Ceea ce așteaptă Amalia de la fiica ei nu este neapărat să fie cea mai bună din clasă la învățat, ci să fie un copil bun, onest și mai ales sociabil și plăcut de cei din jur.

„Mă bucur foarte mult că o plac copiii. În situații în care eu nu sunt deloc alături de ea, și anume multe ore la grădiniță, nu știu cum e acolo, dar faptul că o invită după ore colegi care nu mă cunosc, la ei acasă, mi se pare un semn că ea este iubită. I-am spus asta. I-am spus că pentru mine este foarte important și că sunt mândră de ea. Înseamnă că se poartă frumos, corect cu ei din moment ce lor le face plăcere și după să continue jocul la ei acasă. Fără să ne știm noi părinții deloc”, ne-a mai povestit Amalia, mărturisind amuzată că fiica ei este atât de plăcută de copiii de vârsta ei, încât are un „iubit” încă de pe vremea când nici nu știa bine să vorbească.

„Are acea iubire a ei de pe vremea când nici nu vorbea. Pentru că băiețelul s-a mutat cu părinții lui la Bruxelles plecăm la petrecerea lui de 7 ani. Și el este la fel de statornic, nu doar ea. La fiecare convorbire telefonică îi spune că o iubește. Între ei este ceva peste puterea noastră, a părinților, de înțelegere. E atât de multă iubire de la unul spre celălalt și prietenie din aia în regulă. E Efrem și apoi restul lumii. Are în continuare și alți prieteni băieți, dar el e numărul unu. Când era mai mică, avea vreo 3 ani, un băiețel a venit în parc să se joace cu ea și i-a spus că ea este fetița altui băiețel. I-am lăsat să se exprime cum vor ei. Țin să menționez că fetița mea nu are 18 ani, are 6 ani neîmpliniți”, a mai declarat amuzată Amalia.

„Anul acesta s-a întâmplat să dorm fără ea. Prima dată”

Prezentatoarea Știrilor Pro TV și-a dat seama că fiica ei a crescut mare în momentul în care i-a cerut să doarmă la o prietenă sau nu a avut nimic de obiectat atunci când a rămas peste noapte la grădinița unde învață.

„Anul acesta s-a întâmplat să dorm fără ea. Prima dată. Am fost la o prietenă de-ale mele la Paris, care are o fetiță cu 6 luni mai mare decât Alma. Nu se văzuseră toată pandemia, că nu am putut să călătorim. Ele s-au conectat din prima în așa fel încât ele au stat toată ziua, cu bona celeilalte fetițe și dormea acolo peste noapte, și de câte ori sunam să o luăm cu noi, primul lucru îmi spunea că sper că nu mă duc să o iau. Atunci a fost prima dată când am văzut-o că vrea genul ăsta de independență și că vrea să doarmă cu prieteni. Până atunci nu fusese pregătită. Au mai fost niște încercări, niște invitații, dar ea nu era pregătită”.

”M-am trezit cu o libertate în care nu prea știu exact ce să fac”

Astfel, Amalia și-a dat seama că, din fericire, nu este genul de mamă dependentă de fiica ei și, deși nu are nici 6 ani împliniți, consideră că este vârsta propice pentru ca ele să fie despărțite pentru o seară sau două.

„După 6 ani în care am stat non-stop împreună, pentru că eu am fost genul acela de mamă care și-a luat 2 ani de concediu de maternitate, îi acord timp destul de mult, cumva mi se pare că a venit momentul potrivit în care chiar putem să ne simțim bine o noapte una fără cealaltă. O știu că este bine, am foarte mare încredere că e pe mâini bune la grădiniță și că ea își dorește să facă asta”, a mai declarat Amalia pentru EGO.ro.

Culmea este că, în timp ce Alma nu are nici cea mai mică problemă cu faptul că stă departe de mama ei, Amalia este cea care nu știe ce să facă atunci când fiica ei nu este acasă. Jurnalista ne-a mărturisit că atât de mult timp s-a concentrat doar asupra fiicei sale, astfel încât în momentul de față nu știe cum să reacționeze atunci când se trezește singură acasă.

„Ce e adevărat, este că m-am trezit cu o libertate în care nu prea știu exact ce să fac. Când nu mai ești cu copiii ți se pare că lumea îți este dată peste cap. Mă întreb ce făceam înainte cu tot acest timp. Ce făceam eu cu viața mea când dimineața puteam să dorm cât voiam eu după Știrile de noapte?  Nu știu ce făceam cu tot acel timp”, a mai povestit amuzată Amalia Enache pentru EGO.ro.

Video: Daniel Bălan

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!