Amalia Enache își învață fiica să protejeze natura: ”Alma poartă haine rămase mici ale altor copii” EXCLUSIV

Amalia Enache se numără printre acele mame care își creează propriile reguli atunci când vine vorba de creșterea și educația fiicei sale. Prezentatoarea Știrilor de Noapte de la Pro TV a mărturisit, în exclusivitate pentru EGO.ro, că, încă din primii ani de viață, a încercat să o facă pe fiica ei, Alma, să iubească și să protejeze natura și mai ales să devină un adult responsabil. Astfel, ea nu se sfiește să recunoască faptul că o îmbracă pe cea mică în haine primite de la alți copii, iar clasicele jucării le-a înlocuit cu elemente din natură.

„Am făcut o mărturisire publică ca la terapie. Sunt româncă, am avut și eu punga cu pungi”

Prezentatoarea TV a ajuns la concluzia că este momentul ca românii să se educe atunci când vine vorba de reciclarea gunoaielor și de protejarea mediului înconjurător, astfel că se implică în tot felul de acțiuni inițiate de asociații care încearcă să responsabilizeze populația. Zilele trecute, am întâlnit-o pe Amalia Enache pe când prezenta un eveniment organizat de Asociația RESPO DEE, eveniment în urma căruia mai multe proiecte ale unor tineri arhitecți, despre propria viziune a ceea ce înseamnă viitoarele orașe sustenabile din România, au fost premiate. Asemenea lor, Amalia ne-a declarat că este sătulă să vadă pe aplicații cât de poluat este aerul, să simtă miros de gunoi ars sau să iasă pe stradă și să vadă cum oamenii aruncă gunoaie peste tot, astfel că își dorește ca măcar noua generație să fie mai responsabilă din acest punct de vedere. Iar atunci când vorbește despre noua generație, face referire și la fiica ei.

„Am făcut o mărturisire publică, exact ca la terapie. Sunt româncă, am avut și eu punga cu pungi, am avut și eu sertarele cu cabluri vechi, cu telefoane, care nici nu mai există pe piață, dar cine știe când mi-or trebui, cu tastaturi vechi, tot felul de aparatură de bucătărie, primită de pe la părinți, de pe la mătuși, pe care eu nu le-am folosit, dar le țineam acolo în casă pentru că nu eram conștientă că ele de fapt sunt un pericol pentru sănătate, că ele conțin tot felul de lucruri care pot să ajungă în atmosferă și nu este în regulă să ținem astfel de obiecte complet inutile în casă. Am făcut așa o debarasare, dar întotdeauna e loc de mai bine”, a povestit Amalia Enache pentru EGO.ro.

„Cred că oamenii ar face această debarasare dacă ar avea unde să ducă aceste deșeuri”

Ea susține că vina este împărțită între cetățeni și instituțiile statului, care nu facilitează această colectare colectivă a deșeurilor.

„Cred că oamenii ar face această debarasare dacă ar avea unde să ducă aceste deșeuri. Problema noastră este că nici nu prea avem unde și atunci când gunoaiele au rămas pe stradă, am văzut cu toții cam ce aruncă românii. E probabil la îndemână să lași la colțul străzii toate astea, dar trebuie să conștientizăm că se vor duce alandala într-o groapă de gunoi și tot în sol ajung, și tot în apa pe care o vom consuma și nu asta este soluția. Soluția este să le oferim oamenilor soluții la această problemă. Am identificat problema, oamenii nu au fost educați până acum în sensul ăsta al colectării selective și al atenției pentru deșeurile electrice și electronice, dar ne-am trezit și următorul pas este să le punem la dispoziție spații unde să ducă toate aceste deșeuri. Să facem un fel de debarasare din asta națională ar fi grozav”.

„De 30 de ani, băgăm de fapt gunoiul sub preș”

Chiar dacă nu vrea să arate cu degetul sau să împartă vina, Amalia Enache este de părere că nici părinții noștri și nici copiii nu sunt de vină pentru ceea ce se întâmplă în momentul de față în România, ci generația celor care acum au 35-40 de ani.

„Eu cred că generația noastră, care a început să consume tot mai mult, să ni se pară că totul este în regulă să fie foarte ambalat și că este responsabilitatea altcuiva să ducă undeva gunoiul. La colțul străzii mele există containere din acelea mari în care putem să aruncăm selectiv și acolo mă întâlnesc cu oameni foarte în vârstă din cartier, ceea ce mie îmi spune că ei de fapt au această responsabilitate și au avut acest obicei de a duce sticla la sticlă, de a duce hârtia la hârtie, doar că foarte mult timp nu s-a mai întâmplat asta, adică nimeni nu colecta selectiv. Suntem extrem de departe cu asta, adică la cum mi-aș dori eu să fie, suntem încă la foarte mulți ani distanță, pentru că eu aș putea face cum am văzut în alte țări. Dacă s-ar crea un sistem, oamenii ar intra foarte repede în această poveste. Noi dăm vina pe ei, dar nu li s-au oferit prea multe posibilități de a colecta selectiv. De 30 de ani, băgăm de fapt gunoiul sub preș, dar se vede, începe să se simtă. Ne plângem în permanență că în jurul Bucureștiului se ard deșeurile astea, ca să extragă din ele nu știu ce lucruri prețioase, sau pur și simplu să scape de ele pentru că atunci când faci o groapă de gunoi așa, ca la carte, costurile sunt mult mai mari decât dacă le dai drumul în natură și anume în plămânii noștri”, ne-a mai povestit Amalia Enache.

„Mă înnebunesc lucrurile supra ambalate”

Astfel că, dacă ea a deschis ochii prea târziu și s-a responsabilizat abia în ultima vreme, pe fiica ei are grijă să o învețe să protejeze mediul înconjurător încă din primii ani de viață.

„În primul rând ea face parte din programul ăsta al familiei în care noi punem gunoaiele selectiv. Din fericire, la mine în cartier, există această posibilitate, doar lene să-mi fie să nu mă duc de la tomberonul din curte până în capătul străzii. Dar avem drumul ăsta constant și știe că sticla cu sticla, plastic cu plastic și hârtia cu hârtie. Mai știe că pe mine mă înnebunesc lucrurile supra ambalate și că am alergie la a lua tot ce e colorat ambalat pentru că eu de fapt văd plastic, un plastic care ajunge în natură. Alma e un copil încurajat de mic să se joace cu ce găsim în natură. Noi nu cărăm jucării când mergem la munte: se joacă cu bețele, cu pietrele. Avem un rucsac adus acum de la munte, plin cu pietre din munții Făgăraș. Încercăm să ne folosim mai mult de ce are natura și mai puțin de supra oferta din magazine. Orice părinte știe că la un moment dat nu mai suporți plasticul din casă. Jucăriile te sufocă. Dar sunt etape și etape ale copilului și cu cât cresc, cu atât încep să înțeleagă faptul că nu acumulăm în felul ăla”, ne-a mai declarat prezentatoarea TV, care este de părere că acest gen de educație nu se rezumă doar la aruncarea corectă a gunoiului, înlăturarea produselor fabricate din plastic și pungilor care nu sunt deloc biodegradabile, ci că sustenabilitate înseamnă mult mai mult de atât. Spre exemplu, Amalia nu se sfiește să recunoască că a „reciclat” multe hăinuțe de copii primite de la prietenele ei și că jucăriile, pe care nu le-a mai folosit Alma, le-a dat mai departe altor copii mai mici.

„Economia circulară este foarte importantă în cazul jucăriilor și al hăinuțelor de copii, pe care ei le poartă foarte puțină vreme. Noi facem această economie circulară în cercul meu de prieteni. Alma poartă haine rămase mici ale altor copii și le dăm întotdeauna mai departe pentru că și industria asta de produs masiv a hainelor este extrem de poluantă”, a mai povestit Amalia Enache pentru EGO.ro.

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!