Ancuța Bodnar are medalii de nici nu le mai știe numărul, însă rămâne în continuare aceeași fată modestă din Suceava. Totul pentru ea a început acum 10 ani printr-o pură întâmplare. Ancuța Bodnar a povestit în exclusivitate pentru EGO.ro despre ziua în care o doamnă a venit la ea, pe când se afla în curtea școlii și i-a spus să o însoțească în biroul directorului. Nu știa atunci că acea întâlnire îi va schimba complet viața.
Cea mai recentă realizare a Ancuțăi Bodnar a fost la Lucerna, în Elveția, unde alături de Simona Radiș a obținut medalia de aur în proba feminină de dublu vâsle. Însă până să ajungă în punctul acesta, Ancuța a muncit enorm, zilnic, aproape fără pauze. Nici acum, după competiție, canotoarea nu se odihnește, ci se pregătește pentru Campionatul European de luna viitoare.
„Suntem puțin libere pentru că ne-am terminat antrenamentul pe ziua de azi. Momentan ne aflăm în cantonament la Snagov. Acum câteva zile ne-am întors de la Cupa Mondială de la Lucerna (n.r. Elveția), învingătoare. Am avut doar o zi liberă, apoi am început pregătirea pentru Campionatul European care se va desfășura pe 10-13 august în Munchen. După Campionatul Mondial, care este la sfârșit de an competițional, o să avem mai multă vacanță. Două săptămâni sau chiar mai mult”, ne-a declarat Ancuța, completând că atunci când are câteva zile libere preferă să meargă la Suceava, să-și vadă familia și prietenii din copilărie. „De obicei mergem acasă, ne bucurăm împreună cu familia de revedere și eventual mergem și în vacanță”.
Nu visează la vacanțe sau distracții cu prietenii, ci visează ca zilele libere să le petreacă în comuna natală, acolo unde a început acest vis pentru ea.
„Sportul m-a ales pe mine. Eram pe 21 mai, în 2012, în parcul școlii din comuna Vatra Moldoviței, când domnii antrenori de la Grupul Școlar Sportiv Orșova au venit în selecție și căutau copii înalți, cu parametri specifici canotajului. Eu eram în acel moment pe bancă, după un copac și antrenoarea m-a văzut pe mine ca fiind înaltă. A venit la mine și mi-a zis să mergem la domnul director. Eu m-am speriat, bineînțeles. Ce să fac eu la director? Trebuia să fi greșit ceva…Când am ajuns acolo mi-a explicat și mi-a spus ce este canotajul, cum o să fie la Orșova și am hotărât să plec acasă să-mi conving părinții să mă lase. Așa a fost. Aveam aproape 14 ani”, a mai povestit Ancuța Bodnar pentru EGO.ro.
Sportiva a recunoscut că nici măcar nu știa să înoate atunci când a fost selectată, nici unde era Orșova pe hartă, însă acum nu-și poate imagina viața fără canotaj.
„La început nu știam absolut nimic, nici canotaj, nici nu știam să înot, nici unde e Orșova pe hartă, absolut nimic. Dar am zis să încerc. Am fost curioasă să descopăr acest sport. Am luat-o treptat, nu m-am gândit de la început că pot să ajung atât de departe. Am luat fiecare antrenament în parte și m-am gândit să progresez cât mai mult, mi-am dorit apoi să câștig medalii și la primul Campionat Național la care am participat am câștigat medalia de aur. Pot să zic că aceea a fost un impuls pentru mine”.
Dat fiind faptul că Centrul Național de Canotaj din Orșova era la sute de kilometri de Suceava, aproape 700 de kilometri de satul ei natal, părinții Ancuței au fost reticenți la început. Mai mult mama și bunica sportivei, care nu voiau ca adolescenta să plece singură de acasă la vârsta la care nu avea nici măcar buletinul.
„Pot să zic că tata a fost de acord să merg la canotaj, în schimb mama și bunica nu. Pentru că eu legată și de bunici. Ele mi-au spus să nu merg că sigur nu este pentru mine, dar având sprijinul tatei, am decis să mă duc. Apoi au înțeles și ei că îmi place ceea ce fac. Mi-au și spus că dacă în două săptămâni nu îmi place sau m-am răzgândit, să vin acasă că nu este nicio problemă. I-am sunat după două săptămâni și le-am spus că rămân”, a mai declarat Ancuța. Acum, părinții sunt cei mai mari susținători, dar și cei care au amenajat colțul cu medaliile pe care fiica lor le-a câștigat de-a lungul timpului. „Colțul meu cu medalii este acasă. Se află lângă camera mea și acolo cred că o să rămână”, a mai povestit Ancuța Bodnar pentru EGO.ro.
Video: Daniel Bălan