Medicul Marius Geantă a făcut precizări cu privire la variola maimuței. Organizația Mondială a Sănătății a anunțat că multe dintre cazuri au fost înregistrate la persoane identificate ca homosexuali sau bisexuali. OMS susține că virusul se răspândește rapid atunci când o persoană intră în contact apropiat cu cineva pozitiv cu variola maimuței.
Experții încearcă să afle cât mai repede ce s-a întâmplat încât cazurile de variola maimuței au explodat pur și simplu. Potrivit virusologilor, primul caz de variola maimuței a fost detectat la maimuțe captive, în anul 1958, iar primul caz uman a fost în 1970. Din 1970 și până acum au fost raportate cazuri de variola maimuței mai mult în țările africane.
Doctorul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină, spune că e nevoie de o mai mare atenție pentru a fi protejați de acest virus. Variola maimuței se poate lua și de pe haine, dacă o persoană sănătoasă atinge articolele vestimentare ale unui om infectat cu acest virus.
„Virusul poate să se transmită de pe haine. Din acest motiv nu trebuie să stigmatizăm. Poate persoana infectată nu se duce la medic și nici nu anunță alți membri ai familiei din diverse motive. Este posibil ca o persoană să ia hainele pe care le poartă cel infectat și să le ducă la baie, de exemplu. Sau cineva poate să poarte hainele unei persoane infectate”, a declarat Marius Geantă, potrivit ziare.com.
Medicii spun că variola maimuței are o perioadă de incubație între 6 și 13 zile. Primele simptome sunt febra, dureri de cap, frisoane, dureri de mușchi și de spate, apoi erupție pe piele. Persoanele cu acest virus sunt contagioase până când dispar crustele de pe piele. Chiar și așa, virusul poate rămâne în corp până la 70 de zile. Conform noilor studii, un bărbat a fost depistat pozitiv după 10 săptămâni de când a avut primele simptome de variola maimuței.
Medicii au observat că virusul variola maimuței a suferit deja mutații și se transmite mult mai repede. Nu poate fi comparat însă cu COVID-19, când virusul se transmite foarte ușor.
“Dintre toate aceste mutații, probabil cele mai relevante sunt cele care fac ca transmisibiltatea virusului de la om la om să fie mai mare decât știam. Nu vorbim despre o transmisibilitate la fel de mare ca SARS-CoV-2. Vorbim în continuare despre un virus care se transmite foarte încet, dar aceste mutații fac ca o anumită proteină din organismul nostru care în general inactivează virusul, să fie inactivată ca urmare a acestor modificări iar atunci persoana respectivă se infectează mult mai ușor”, a mai spus medicul.