Boală nouă transmisă de căpușe, extrem de periculoasă pentru oameni. Ce simptome trebuie să urmărești

Alergia rară și potențial severă la carne roșie, cunoscută sub numele de sindrom alpha-gal, este într-o nouă fază de expansiune, conform unor cercetări recente publicate de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA. Dacă până acum se credea că doar mușcăturile de la așa-numita „căpușă singuratică” (Amblyomma americanum) erau responsabile pentru declanșarea acestei afecțiuni, noi cazuri demonstrează implicarea a cel puțin două alte specii larg răspândite în America de Nord: căpușa cu picioare negre de est (Ixodes scapularis) și căpușa cu picioare negre de vest (Ixodes pacificus).

Cazuri recente confirmă suspiciunile comunității științifice

Primul caz documentat oficial în acest sens a fost publicat pe 4 aprilie în revista Emerging Infectious Diseases a CDC. O femeie de 45 de ani din Maine a dezvoltat reacții alergice severe după ce a fost mușcată de o căpușă Ixodes scapularis. La doar câteva zile după incident, femeia a început să manifeste simptome digestive intense, precum dureri abdominale, diaree și vărsături, imediat după consumul de carne de iepure și, ulterior, carne de vită. Diagnosticul a fost confirmat prin niveluri ridicate de anticorpi IgE specifici alpha-gal. După 10 luni de evitare a alimentelor problematice, simptomele au dispărut.

Un al doilea caz, descris în aceeași publicație, implică un biolog de 61 de ani din statul Washington. Acesta a fost mușcat de o căpușă Ixodes pacificus, iar aproape o lună mai târziu a suferit o reacție alergică gravă după consumul de carne roșie, care a necesitat tratament cu epinefrină (EpiPen). Chiar și după diagnostic, expunerea ulterioară la alte mușcături ale aceleași specii i-a reactivat alergia, crescând din nou nivelul de anticorpi.

Ce este sindromul alpha-gal?

Sindromul alpha-gal este o reacție alergică cauzată de sistemul imunitar care identifică greșit un zahăr natural numit galactoză-α-1,3-galactoză (sau alpha-gal), prezent în carnea de mamifere și în unele produse medicale. Spre deosebire de alte alergii alimentare, simptomele nu apar imediat, ci pot debuta la 3-6 ore după ingestie. Reacțiile variază de la simple iritații până la șoc anafilactic.

Cum să previi cancerul de colon. Sfaturi de la un specialist în microbiomul intestinal

În ultimele decenii, cazurile de cancer de colon au început să crească semnificativ în rândul persoanelor sub 50 de ani. Această tendință îngrijorătoare a fost…

Schimbarea dietei: Cum a afectat dieta de tip „vestic” sănătatea bărbaților din Tanzania în doar două săptămâni

Un experiment recent a scos la iveală efectele devastatoare pe care o dietă de tip „vestic” le poate avea asupra organismului, chiar și în intervalul…

„Abia începem să descifrăm știința din spatele acestei afecțiuni și a altor boli transmise de căpușe – sunt atât de multe lucruri pe care nu le știm”, a explicat Jennifer Platt, cofondatoare a organizației Tick-Borne Conditions United.

Specii multiple, risc mai mare

Informațiile recente vin în sprijinul suspiciunilor exprimate de ani buni de către comunitatea medicală și pacienți.

„Pentru noi, nu a fost niciodată vorba doar de căpușa singuratică”, a afirmat Platt într-o postare pe blog. „Cu mii de pacienți cu boala Lyme spunându-ne că nu tolerează carnea roșie, am suspectat de mult timp că și căpușele cu picioare negre și alte specii din SUA sunt implicate.”

Dr. Johanna Salzer, epidemiolog la CDC și coautoare a studiului, subliniază: „Dovezile continuă să arate că, în SUA, majoritatea pacienților cu sindrom alpha-gal dezvoltă alergia după ce sunt mușcați de căpușa singuratică, dar este clar că și alte specii pot declanșa boala.”

Un mister parțial elucidat

Cum exact determină mușcăturile de căpușă dezvoltarea sindromului alpha-gal rămâne un mister. Cercetările preliminare sugerează că aceste insecte ar putea introduce antigene alpha-gal direct în fluxul sanguin prin salivă.

„Căpușele NU preiau antigenele alpha-gal de la animale pentru a le transmite apoi oamenilor”, subliniază Platt.

Salzer adaugă: „Sunt necesare mai multe studii pentru a descoperi detalii despre cum o mușcătură de căpușă declanșează sindromul alpha-gal la unii oameni și de ce căpușa singuratică este responsabilă pentru majoritatea cazurilor din SUA.”

Prevenția, cea mai bună apărare

Având în vedere complexitatea afecțiunii și lipsa tratamentului curativ, prevenirea mușcăturilor de căpușă rămâne cea mai eficientă măsură. Specialiștii recomandă evitarea zonelor împădurite cu iarbă înaltă, utilizarea repelentelor, purtarea hainelor de protecție și inspectarea minuțioasă a pielii după fiecare ieșire în natură.

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!