Postul Paștelui este cel mai lung și cel mai aspru din timpul anului. Reprezintă o perioadă în care credincioșii se pregătesc, atât fizic, cât și spiritual, pentru cea mai solemnă sărbătoare din calendarul creștin: Învierea Domnului. Când începe Postul Paștelui 2024 și cum se ține corect. Ce trebuie să știe credincioșii.
Paștele este una dintre marile sărbători care nu au dată fixă în calendar. În fiecare an, acesta pică în altă zi, iar data lui se calculează în funcție de mai mulți factori. Pornind de la data Paștelui, și alte sărbători precum Înălțarea sau Rusaliile își schimbă data de la an la an. În 2024, Paștele ortodox pică pe data de 5 mai, iar cel catolic este pe 31 martie.
Biserica Ortodoxă și cea Catolică se raportează la calendare diferite atunci când calculează data la care va fi Paștele. Se ține cont de echinocțiul de primăvară și de următoarea lună plină. Biserica Ortodoxă se raportează la calendarul iulian, iar cea Catolică, la calendarul gregorian. Din acest motiv, poate fi diferență de la o săptămână până la mai bine de o lună între Paștele Catolic și cel Ortodox.
Citește și: Cum se ține corect postul negru. Singurul lucru permis când te abții de la mâncare, puțini știu
Pentru creștinii ortodocși, Postul Paștelui are o durată de 7 săptămâni, fiind cel mai lung din an. În 2024, acesta începe pe 18 martie și se încheie pe 5 mai, când este sărbătorit Paștele. Săptămâna de dinainte de Lăsatul Secului pentru Postul Paștelui se mai numește și Săptămâna Albă sau Săptămâna Brânzei. Astfel, pe 10 martie se lasă sec de lactate, iar pe 17 martie se lasă sec și pentru celelalte alimente de dulce.
Pe parcursul celor 7 săptămâni de post, credincioșii nu mai consumă așa-zisele alimente ”de frupt”, adică de proveniență animală. De asemenea, în multe zile din post este interzis și consumul de untdelemn și vin. Aceste ingrediente se pot folosi la gătit doar în zilele în care biserica dă dezlegare pentru ele.
Citește și: Calendar creștin ortodox ianuarie 2024. Ce sărbători importante sunt în prima lună din an
Postul Paștelui este considerat aspru nu doar din cauza duratei, ci și pentru că nu există multe zile cu dezlegare la pește. Spre deosebire de Postul Crăciunului, de exemplu, în Postul Paștelui sunt doar două zile în care se poate mânca pește. Acestea coincid cu marile sărbători din post: Buna Vestire (25 martie) și Intrarea Domnului în Ierusalim (duminica Floriilor, 18 aprilie). În toate zilele de sâmbătă și duminică din post, este dezlegare la ulei și vin.
Indiferent că este vorba despre Postul Paștelui, al Crăciunului sau alte posturi din timpul anului, Biserica Ortodoxă are o serie de reguli clare pentru credincioși. Astfel, pentru ca la finalul postului să se poată împărtăși, este obligatoriu ca oamenii să fi ținut cel puțin prima și ultima săptămână de post. Iată ce prevede Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, cu privire la post:
Copiii până la împlinirea vârstei de 7 ani să fie dezlegați de pravila postului, putând mânca tot timpul anului orice fel de alimente.
Pentru copiii de la 7-12 ani și pentru credincioșii de orice vârstă, care sunt cuprinși de suferințe trupești, pravila postului să fie obligatorie numai în zilele următoare:
a) Toate miercurile și vinerile de peste an, afară de acelea când este dezlegare la pește;
b) Prima și ultima săptămână din Sfântul și Marele Post al Paștilor și tot așa din postul Crăciunului;
c) De la 24-29 iunie, adică 5 zile din postul Sfinților Apostoli Petru și Pavel;
Citește și: Nici să nu te gândești să arunci calendarele vechi. Top 5 cele mai surprinzătoare utilizări în casă
d) De la 1-15 august (adică cele două săptămâni din postul Adormirii Maicii Domnului);
e) Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul, 29 august
f) Înălțarea Sfintei Cruci, 14 septembrie
g) Ajunul Crăciunului, 24 decembrie și ajunul Bobotezei, 5 ianuarie.
Pentru celelalte zile și săptămâni din timpul marilor posturi bisericești, copiii de la 7-12 ani și credincioșii de orice vârstă, care sunt suferinzi, să fie dezlegați a mânca pește, ouă, lapte și brânză. (Sursa: crestinortodox.ro)