Când se merge cu sorcova. Cum a apărut această tradiție și ce semnificație are

De sărbătorile de iarnă se leagă o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții de care se ține cont cu sfințenie în popor și nu numai. Perioada de sărbători începe de la Sfântul Nicolae și se termină la Bobotează. În acest interval, copiii și tinerii merg la colindat, cu steaua, cu capra sau cu ursul. Când se merge cu sorcova, de fapt, și ce simbolizează acest obicei.

Ce semnificație are mersul cu sorcova

În fiecare an, în perioada sărbătorilor, mersul cu colindul și cu sorcova reprezintă bucuriile copiilor și ale tinerilor. Cei mici merg din casă în casă și fac urări gazdelor, pentru a avea un an bun și îmbelșugat. Copiii țin în mână o sorcovă, care poate fi de diferite feluri. În trecut, se foloseau crenguțe de pomi puse în apă la Sfântul Nicolae, care înmugureau și înfloreau până la sărbători.

Citește și: Istoria colindelor din Ajunul Crăciunului. Aveau cu totul altă semnificație la început

Se mai pot folosi și ramuri de brad decorate cu ciucuri roșii sau clasicele sorcove confecționate dintr-un băț, sârmă și flori făcute din hârtie creponată. Copiii care merg cu sorcova rostesc următoarele versuri:

Au început vânzările pentru petrecerile de Revelion. Prețuri pentru a sărbători noaptea dintre ani la restaurant

Luna noiembrie aduce deja efervescența pregătirilor pentru noaptea dintre ani, iar restaurantele și localurile din întreaga țară își promovează ofertele pentru Revelion. După un an…

Adriana Bahmuțeanu și Gabriela Lucuțar și-au spus lucruri dure după moartea lui Silviu Prigoană. De ce este acuzată Regina Întunericului

Adriana Bahmuțeanu, fosta soție a afaceristului Silviu Prigoană, și Gabriela Lucuțar, cunoscută drept „Regina întunericului”, au avut un schimb de replici acide în direct la…

Sorcova, vesela,

Să trăiți, să-mbătrâniți,

Ca un măr, ca un păr

Ca un fir de trandafir.

Ca merii, ca perii,

În mijlocul verii;

Ca vița de vie

La Sfântă Mărie

Tare ca piatra,

Iute ca săgeata

Tare ca fierul

Iute ca oțelul.

Vacile lăptoase,

Oile lânoase,

Porcii unsuroși

Copii sănătoși

Câte cuie sunt pe casă

Atâția galbeni pe masă.

La anul și la mulți ani!

Să trăiți să ne dați bani.

Citește și: Când se merge cu colindul. Tradiții și obiceiuri în diferite zone ale țării

Când se merge cu sorcova

Potrivit tradiției, sorcovitul este un obicei specific Anului Nou. În prima zi a anului, copiii se trezesc și merg la rude, la vecini și la cunoștințe pentru a-i sorcovi și a le ura de bine, în anul care tocmai începe. Cei mici sunt răsplătiți cu dulciuri, cu fructe, dar și cu bani. Se spune că aceia care nu primesc copiii care vin cu sorcova sau cu Plugușorul, în prima zi a anului, vor avea parte de ghinion.

Cuvântul ”sorcovă” provine din bulgărescul ”surov”, care înseamnă ”verde fraged” și se referă la ramura înmugurită cu care se sorcovește. În trecut, se foloseau ramuri de măslin pentru a face urările specifice anului nou. Ulterior, s-a trecut la crenguțe de pomi.

Dacă la colindat sau cu Plugușorul merg și tineri, cu sorcova merg doar copiii. Pentru că ei sunt puri și intențiile lor sunt pozitive, se crede că urările făcute de cei mici au șanse mai mari să se îndeplinească.

Citește și: Cât costă un bilet la concertul de Crăciun al lui Ștefan Hrușcă, în 2023. Pentru mulți români spectacolul a devenit o tradiție

Legenda sorcovei

Obiceiul de a face urări pentru anul care începe este unul care datează din perioada dacilor și a romanilor. În trecut, anul începea la 1 martie, iar urările care se făceau aveau legătură cu roadele pământului. Se cântau imnuri dedicate soarelui și se făceau diverse ritualuri pentru ca noul an să fie îmbelșugat și ogoarele să fie roditoare.

Încă din anul 46 î.Hr. exista obiceiul de a colinda din casă în casă, la începutul anului, cu ramuri de măslin sau de laur. Versurile pe care le știm în prezent ale cântecului ”Sorcova vesela” au apărut mult mai târziu.

Există însă o legendă cu privire la apariția obiectului sorcovă, așa cum îl știm astăzi. Se spune că Sfântul Vasile l-a rugat pe Dumnezeu să îi dea și lui o zi în calendar, cum aveau ceilalți sfinți. Dumnezeu i-a dat prima zi a anului, iar de bucurie, Sfântul Vasile a legat un clopoțel de o crenguță de busuioc și s-a urcat în cer ca să-i ureze de bine Domnului. Așa s-a născut obiceiul sorcovitului.

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!