Care a fost primul imn al României? România a avut de-a lungul celor 154 de ani șase imnuri naționale. Potrivit dicționarului explicativ al limbii române imn național reprezintă “cântec solemn apărut odată cu formarea statelor naționale și adoptat oficial ca simbol al unității naționale de stat”.
Primul imn a fost adoptat în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, în anul 1862. Atunci a fost organizat un concurs public pentru desemnarea imnului noului stat constituit prin unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859). Concursul a fost câștigat de compozitorul Eduard Hulseh cu piesa „Marș triumfal și primirea steagului și a Măriei Sale Prințul Domnitor”.
20 de ani mai târziu, poetul Vasile Alecsandri a scris „Imnul Regal Român”, care a devenit ulterior Imnul de stat al României. Acordurile sale au fost auzite în România până în 1947:
Trăiască Regele
În pace și onor
De țară iubitor
Și-apărător de țară.
Fie Domn glorios
Fie peste noi,
Fie-n veci norocos
În război, război.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc părinte,
Susține cu a Ta mână
Coroana Română!
Trăiască Patria
Cât soarele ceresc,
Rai vesel pământesc
Cu mare, falnic nume.
Fie-n veci el ferit
De nevoi,
Fie-n veci locuit
De eroi, eroi.
O! Doamne Sfinte,
Ceresc Părinte,
Întinde a Ta mână
Pe Țara Română!
Următorul imn al României a fost „Zdrobite cătușe în urmă rămân”. Acesta a fost introdus pe data de 4 ianuarie 1948, odată cu trecerea de la monarhie la regimul comunist. Este vorba despre versurile lui Aurel Baranga și melodia lui Matei Socor.
Zdrobite cătușe în urmă rămân,
În frunte-i mereu muncitorul.
Prin lupte și jertfe o treaptă urcăm.
Stăpân pe destin e poporul.
Trăiască, trăiască, Republica noastră
În marș de năvalnic șuvoi revărsat
Muncitori și țărani, cărturari și ostași,
Zidim România Republicii noi.
Al doilea imn din perioada comunistă a fost scris de poeții Eugen Frunză și Dan Desliu, muzica aparținând lui Matei Socor. A doua strofă a fost cenzurată începând cu anul 1960. Aceasta sublinia prietenia cu Uniunea Sovietică și ideologia leninistă. Ulterior imnul a rămas doar în interpretare instrumentală.
Te slăvim, Românie, pământ părintesc,
Mândre plaiuri sub cerul tău pașnic rodesc,
E zdrobit al trecutului jug blestemat,
Nu zadarnic străbunii eroi au luptat.
Astăzi noi împlinim visul lor minunat.
Refren:
Puternică, liberă,
Pe soartă stăpână,
Trăiască Republica
Populară Română!
Înfrăţit fi-va veșnic al nostru popor
Cu poporul sovietic eliberator.
Leninismul ni-e far, și tărie și-avânt,
Noi urmăm cu credință partidul ne’frânt,
Făurim socialismul pe-al țării pământ.
Refren
Noi uzine clădim, rosul holdei sporim,
Vrem în pace cu orice popor să trăim.
Dar dușmanii de-ar fi să ne calce în prag,
Îi vom frânge în numele-a tot ce ni-e drag.
Înalţa-vom spre glorie al patriei steag.
Refren
În 1975 imnul național al României a devenit „Pe-al nostru steag e scris Unire”, versurile fiind puse pe muzica lui Ciprian Porumbescu. Doi ani mai târziu, în 1977, Ceaușescu a decis ca noul imn al Republicii Socialiste România să fie „Trei culori cunosc pe lume”.
Trei culori cunosc pe lume,
Amintind de-un brav popor,
Ce-i viteaz, cu vechi renume,
În luptă triumfător.
Multe secole luptară
Străbunii noștri eroi,
Să trăim stăpâni în țară,
Ziditori ai lumii noi.
Roșu, galben șși albastru
Este-al nostru tricolor,
Se înalță ca un astru
Gloriosul meu popor.
Suntem un popor în lume
Strâns unit și muncitor
Liber, cu un nou renume
Și un țel cutezător.
Azi partidul ne unește
Și pe plaiul românesc
Socialismul se clădește
Prin elan muncitoresc.
Pentru-a patriei onoare,
Vrăjmașii-n luptă-i zdrobim,
Cu alte neamuri sub soare,
Demn, în pace să trăim.
Iar tu, Românie mândră,
Tot mereu să dăinuiești
Şi în comunista eră
Ca o stea să strălucești.
Imnul „Deșteaptă-te, române!”, poezie intitulată la origine, „Un răsunet”, a devenit imnul național al țării după Revoluția din decembrie 1989.