În mijlocul unei atmosfere pline de tristețe și nostalgie, Cătălin Botezatu, cunoscutul designer de modă și personalitate TV, a adus un omagiu remarcabil la înmormântarea Mioarei Roman. Gestul său profund i-a impresionat pe cei prezenți și a stârnit un val de emoție în inimile tuturor.
Într-un moment în care cuvintele par să fie insuficiente, coroana de flori purtând inscripția „Sincere Regrete”, adusă de către Botezatu, i-a impresionat pe toți. Aceasta a fost așezată chiar pe mașina cu care a fost transportat sicriul cu trupul neînsuflețit al Mioarei Roman. Cei doi au avut o relație foarte apropiată, Cătălin Botezatu purtându-i Mioarei Roman un respect deosebit.
Relația dintre Oana Roman și Cătălin Botezatu este una deosebită, nu de puține ori designerul luându-i apărarea public fiicei lui Petre Roman. Într-un astfel de moment de tristețe, acesta însă, nu a reușit să ajungă în funeralii, deoarece este la Săptămâna Modei, la Paris.
Fosta soție a lui Petre Roman a decedat vineri, 23 februarie 2024, în azilul unde era internată, la Snagov. Aceasta avea 83 de ani și suferea de mai multe afecțiuni.
Trupul neînsuflețit a fost depus la capela Bisericii Sfântul Gheorghe Nou din Capitală, urmând ca Mioara Roman să-și doarmp somnul de veci la cimitirul Reînvierea. De funaralii se ocupă Gabriela Lucuțar, supranumită Regina Întunericului, a cărei firmă a organizat numeroase înmormântări în lumea mondenă autohtonă.
Fostul președinte al României Traian Băsescu a adus un ultim omagiu fostei soții a lui Petre Roman. Coroana cu zambile albe a înmiresmat biserica, după cum a declarat pentru Playtech.ro chiar Gabriela Lucuțar, orgaizatoarea funeraliilor.
„Domnul Băsescu a trimit o coroană cu zambile, a înmiresmat toată biserica. Nu mi-am dat seama că sunt zambile în coroana… Organizez evenimente de 18 ani, dar e prima oară când văd o coroană plină de zambile, este chiar unică.
Este îmbrăcată într-o rochie neagră, elegantă, cu perle la gât, şi coliva are perle. Oana a cumpărat rochia, pantofii la fel. A fost îmbrăcată elegant, cu haine noi, am machiat-o frumos.
Este cripta goală în momentul acesta, dar lângă sunt chiar toate rudele Mioarei Roman: părinţii, sora. Mi-ar plăcea să vină şi domnul Petre Roman la înmormântare, ar fi fost nobil din partea lui. Dânsul a spus că prefera să nu o vadă aşa, ci aşa cum o ştia…”, ne-a dezvăluit Gabriela Lucuţar.
Citește și: Oana Roman, copleșită de durere. Ce mesaj a postat, după moartea mamei sale, Mioara Roman
Fostul premier al României Petre Roman s-a prezentat și el la Biserica Sfântul GheorgheNou din Capitală, pentru a aduce un ultim omagiu celei care i-a fost parteneră de viață timp de 33 de ani. Cei doi au pus capăt mariajului în anul 2007, iar doi ani mai târziu tatăl Oanei Roman s-a recăsătorit cu artista Silvia Chifiriuc.
Duminică, 25 februarie, Petre Roman a mers să își ia rămas-bun de la Mioara Roman… Cei doi nu s-au mai întâlnit niciodată după divorț. Într-un interviu, Mioara Roman declara despre cel care i-a fost soț atâția ani:
„A fost o foarte mare dragoste. Adevărata iubire a vieţii mele. Iubirea de la 30 de ani, pasională, dar şi matură, şi profundă. Petre era încă foarte optimist, eu alunecasem un pic pe panta neîncrederii în căsnicie.”, conform ioncoja.ro.
Șefă de promoţie, jurnalist de radio, traducătoare şi specialistă în istoria şi civilizaţia ţărilor arabe, Mioara Roman a fost însă cunoscută cel mai bine după 1989, atunci când Petre Roman a devenit primul prim-ministru al României post-decembriste. Deși a întrunit o sumedenie de calități atât umane cât și profesionale, întâmplarea a făcut să fie mereu cunoscută ori prin prisma tatălui, a fratelui, a soțului sau chiar a fiicelor, așa cum ea însăși recunoștea râzând în interviul sus-menționat:
Citește și: Cum s-au cunoscut Petre și Mioara Roman, de fapt. Povestea ei l-a fascinat pe fostul premier al României
”Întâmplarea a făcut să fiu mereu percepută ca „fata lu’ „, „sora lu’ ” şi, într-un final, „soţia lu’” (râde). Cred că se datorează şi felului meu de a fi. Nu mi-a plăcut niciodată să ies în faţă. Viaţa mea a fost viaţa unei persoane care venea dintr-o familie de clasă medie, cu aspiraţii mic-burgheze, cu bunici învăţători şi părinţi profesori şi diplomaţi. Tata, Ion Georgescu, a fost copil de ţăran, dar cu studii înalte. A fost elevul lui D.D. Roşca şi al lui Lucian Blaga. Apoi a plecat să studieze la Geneva, unde a fost elevul lui Jean Piaget. În 1942, şi-a dat doctoratul cu Al. Rosetti şi Mihai Ralea, iar în 1946 a plecat „secretar 1” la Varşovia. Mai târziu, tata a deschis ambasade la Cairo, Teheran, Bagdad şi Alger. La Cluj, a cunoscut-o pe mama, fată de învăţător, dintr-o familie cu o situaţie bună, cu trăsură, şaretă, 2000 de oi şi „gredină” de două hectare. Mama l-a urmat peste tot, îl ajuta făcând pe secretara. Eu m-am născut în România, în 1940, când a început războiul, iar şcoala am făcut-o în Varşovia, în Egipt, la Lycée Français du Caire, şi apoi în România.”