Câte tipuri de testament există în România. Legea spune clar, nu mulți români știu

Persoanele care vor să stabilească din timpul vieții cum se vor împărți bunurile lor după moarte pot face acest lucru prin testament. Acesta este un act oficial, care se încheie acasă sau în prezența unei persoane avizate. El se pune în aplicare după deces și are caracter revocabil. Câte tipuri de testament există în România și ce trebuie să știe cei care încheie un astfel de document.

Ce este un testament

Potrivit legii, testamentul este un act juridic unilateral, personal și revocabil, prin care o persoană, numită testator, numește unul sau mai mulți moștenitori pentru bunurile sale. Persoana poate cere ca moștenitorii să asigure punerea în aplicare a dorințelor sale, după moarte. Testamentul poate să fie încheiat în prezența unei autorități juridice avizate, poate fi notar public sau avocat, sau poate fi redactat, datat și semnat de persoana care lasă indicații privind împărțirea bunurilor.

Citește și: Cele mai mari greșeli de evitat când îți faci testamentul. Nu mulți români știu

Din punct de vedere al calităților sale juridice, testamentul este:

• act juridic – testatorul își manifestă dorința de a produce efecte juridice;
• unilateral – exprimă doar voința testatorului, care este creatoare de efecte juridice;
• personal – poate fi încheiat numai de testator, nu poate fi încheiat de altă persoană desemnată de acesta;
• solemn – trebuie încheiat într-una din formele stabilite de lege, sub sancțiunea nulității absolute;
• act juridic pentru cauză de moarte – efectul său intră în vigoare doar după decesul testatorului;
• revocabil – persoana care încheie un testament poate modifica sau revoca dispozițiile acestuia, până în ultima zi de viață.

Citește și: Ce conține testamentul Madonnei. Cui lasă averea impresionantă după ce era să moară

Unde este cel mai bine să depozitezi murăturile pentru iarnă. Mulți români nu au astfel de spații

Murăturile sunt un ingredient esențial în dieta românească, fiind adesea consumate alături de diverse preparate tradiționale. Se prepară cu multă atenție, iar depozitarea lor corespunzătoare…

De unde tai cheltuielile, în perioadele de criză. Iată la ce poți să renunți pentru a rămâne cu bani în…

Într-un context economic marcat de o inflație în creștere, gestionarea banilor devine o provocare majoră pentru fiecare dintre noi. Inflația poate părea un fenomen abstract,…

Câte tipuri de testament există în România

Legea din România stabilește existența a două categorii de testamente: cele ordinare și cele privilegiate. La rândul lor, testamentele ordinare se împart în testamente olografe și testamente autentice.

Testamentele ordinare

Cea mai simplă formă de testament ordinar este cel olograf. Acesta este și cel mai simplu de realizat și poate fi scris în întregime de mână, datat și semnat de testator. Data trebuie să fie cea din ziua încheierii actului, pentru că o dată falsă poate atrage nulitatea actului. De asemenea, dacă nu are semnătură, testamentul nu poate produce efecte juridice. Acest tip de testament are și câteva dezavantaje: poate fi falsificat sau distrus sau poate să fie neclar, din punct de vedere al efectelor juridice.

Citește și: Ce s-a descoperit în testamentul lui Silvio Berlusconi. Nimeni nu se aștepta: “Când m-a sunat notarul, am fost șocat”

Testamentele autentice sunt a doua subcategorie în ceea ce privește testamentele ordinare. Acestea nu sunt doar niște simple hârtii scrise de mână, ci au calitate de acte juridice, pentru că sunt autentificate de către un notar public sau o persoană avizată. Principalele dezavantaje sunt acelea că necesită costuri și timp pentru a putea fi autentificate.

Testamentele privilegiate

Acestea reprezintă acte realizate de persoane care se află în situații excepționale. Din acest motiv, ele nu pot realiza un testament în formă autentică. Testamentele privilegiate se pot încheia în următoarele situații:

Citește și: Ce se întâmplă cu averea unei persoane decedate care nu are moștenitori. Unde ajung banii, de fapt

• epidemii, catastrofe, război;
• dacă testatorul se află pe o navă sau o aeronavă sub pavilionul României;
• pentru militarii și persoanele care prestează servicii în cadrul forțelor armate române;
• dacă testatorul este internat într-o unitate medicală.

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!