Adopția unui copil presupune o serie de drepturi garantate de lege pentru acesta, dar și de obligații pentru părinții adoptivi. Atunci când vine vorba despre moștenirea averii părinților adoptivi, lucrurile sunt clare, iar copiii adoptați au drepturi depline la împărțirea averii. Ce drepturi la moștenire are un copil adoptat și care este diferența dintre adopție deplină și adopție parțială.
Copiii adoptați fac parte, alături de copiii născuți în timpul sau în afara căsătoriei, din clasa I de moștenitori legali, potrivit legii. Adopția presupune ca fiul sau fiica adoptat(ă) și descendenții săi să participe la moștenire, alături de copiii biologici ai părinților, dacă aceștia există. Sunt două tipuri de adopție: cu efecte restrânse și cu efecte depline.
Citește și: Paula Seling a adoptat o fetiță: „Este în familia noastră de șase ani”. De ce a ținut totul secret
În cazul adopției cu efecte restrânse, copilul adoptat îl moștenește doar pe părintele adoptiv, nu și pe rudele acestuia. Legăturile de rudenie există între el și familia adoptivă și încetează între copil și familia naturală în toate cazurile de adopție. Copilul adoptat are însă aceleași drepturi cu privire la moștenirea părinților adoptivi atât în cadrul adopției cu efecte depline, cât și în cazul celei cu efecte restrânse.
Legea adopției spune că, odată cu finalizarea procesului de adopție, copilul nu mai are nicio legătură cu părinții naturali, ci doar cu cei adoptivi. Cu alte cuvinte, un copil adoptat nu poate merge la părinții biologici să își ceară drepturile la moștenire, însă îi va moșteni pe părinții adoptivi. Un copil adoptat are aceleași drepturi din punct de vedere legal cu un copil natural, născut în timpul sau în afara căsătoriei.
Legea moștenirii este valabilă și în sens invers, în virtutea principiului reciprocității vocației succesorale. În acest sens, indiferent de forma adopției, și adoptatorul își poate moșteni fiul sau fiica adoptivă, dacă este cazul.
Dreptul la moștenire al copilului adoptat se păstrează și în cazul în care familia adoptivă se destramă. Chiar dacă părinții divorțează, copilul își păstrează calitatea de moștenitor al ambilor părinți. Tatăl adoptiv rămâne tată din punct de vedere legal, chiar dacă nu mai formează un cuplu cu mama adoptivă.
În categoria descendenților cu drepturi la moștenire se vor include, așadar, copiii biologici precum și cei adoptați și moștenitorii lor, fără să fie vreo diferență între aceștia. Adoptatul îl va moșteni pe adoptator la fel ca un copil biologic, având drepturi egale cu acesta din urmă.