Sărbătoarea Învierii Domnului este marcată de tradiții și obiceiuri de care credincioșii țin cont cu sfințenie. Dincolo de aspectul religios al sărbătorii, există și câteva rânduieli laice, care s-au transmis din generație în generație și care se respectă în continuare, mai ales în zonele rurale.
Paștele este una dintre cele mai importante sărbători creștine. Anul acesta, sărbătoarea Învierii Domnului pică pe data de 5 mai, iar credincioșii țin cont de o serie de tradiții și obiceiuri, transmise din generație în generație.
Se spune că în duminica Paștelui, este bine să te speli pe față cu apă rece, în care ai pus un ou roșu, o monedă de argint și o tulpină de urzică. În acest fel, se crede că vei avea noroc la bani (moneda este simbolul bogăției) și vei fi sănătos și puternic tot anul. În unele zone ale țării, copiii sunt frecați în obraji cu oul roșu, pentru a fi sănătoși și îmbujorați tot anul.
După acest ritual, credincioșii se îmbracă cu haine noi și pornesc către biserică. Este bine ca în ziua de Paște să ai cel puțin un articol vestimentar nou, pentru a întâmpina sărbătoarea așa cum trebuie. Se merge la biserică pe nemâncate, iar cei care au ținut post și s-au spovedit se pot împărtăși. Ceilalți credincioși pot lua anafură.
Vezi și: Când este bine să iei anafură și agheasmă în post. În ce ordine se iau, de fapt
Începând din această zi și până la Înălțare, creștinii ortodocși se salută cu ”Hristos a Înviat!” și ”Adevărat a Înviat!”. Se ciocnesc ouă și se mănâncă din preparatele tradiționale de Paște, pregătite cu grijă în zilele anterioare.
În prima zi de Paște, credincioșii pot duce la biserică ouă roșii și vin, dar și alte preparate tradiționale. Se dă de pomană pentru sufletele celor care nu mai sunt printre noi. Se împart celor nevoiași pachete cu ouă roșii, vin, cozonac, pască, sarmale, friptură sau alte produse care se regăsesc în mod tradițional pe masa de Paște.
Vezi și: Cum se spune corect: agheazmă sau agheasmă? Și tu ai folosit greșit până acum