Praful saharian a ajuns zilele acestea și deasupra României. De asemenea, în această săptămână, particulele de praf din deșertul Sahara au ajuns în sud-estul Mexicului și în mai multe țări din Caraibe. În mai multe orașe din țara noastră, oamenii și-au găsit mașinile pline de praful roșiatic. Puțini sunt însă, cei care știu ce este praful saharian și cât poate fi de periculos pentru sănătate.
În fiecare an, din deșert se ridică peste 100 de milioane de tone de praf saharian, potrivit Administrației Naționale pentru Oceane și Atmosfere din SUA. O mare parte din acesta ajunge în Europa și America. Potrivit Olga Mayol, expert la Institutul de Studii ale Ecosistemelor Tropicale de la Universitatea din Puerto Rico, norul actual are cele mai mari concentrații de particule de praf.
Este un fenomen comun, care are chiar efecte benefice asupra ecosistemelor precum Amazonul. Anul acesta s-a adăugat la preocupările de sănătate din cauza problemelor respiratorii legate de noul coronavirus SARS-CoV-2.
Liderul strategiei guvernamentale pentru pandemie din Mexic, Hugo López-Gatell, a cerut populației din sud-estul țării să ia măsuri de precauție.
„Particulele au o dimensiune între 2,5 și 10 microni, care sunt particule respirabile. Așadar, pot pătrunde prin nas și gură atunci când respiră și rămân în trahee, în bronhii. De asemenea, ajung chiar și în dimensiuni mai mici de 2,5 până la terminale, bronhiile și alveolele din plămâni”, a explicat epidemiologul.
Norii de praf afectează adesea persoanele care suferă deja de boli respiratorii cronice. Aici vorbim de astm, emfizemul sau bronșita cronică. Acestea fac parte din boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC).
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) explică faptul că pericolul acestui fenomen „constă în conținutul de bacterii, viruși, spori, fier, mercur și pesticide pe care îl prezintă praful”.
„Aceste furtuni, atunci când reușesc să se concentreze și să ajungă în zonele populate din Europa și America, pot provoca apariția alergiilor și a crizelor de astm la mulți oameni”, explică OMS, potrivit www.bbc.com.
Cele mai expuse persoane sunt femeile însărcinate, copiii și persoanele cu boli respiratorii cronice. Poate fi implementată și o anumită formă de protecție a ochilor.
„Dacă nu purtăm ochelari în mod regulat, putem purta acești ochelari de protecție sau chiar mașini de protecție care oferă protecție ochilor. În plus, la curățarea locuinței, este de preferat să folosiți direct cârpe umede, cârpe sau aspiratoare în locul măturii”, recomandă medicul alergolog Joselit Torres.