O eventuală întoarcere a lui Donald Trump în funcția de președinte al Statelor Unite ar putea avea consecințe semnificative, nu doar în plan intern, ci și pe scena internațională, mai ales în privința drepturilor reproductive. Deciziile administrației sale din trecut și poziția conservatoare privind avortul ridică semne de întrebare asupra impactului unei astfel de abordări asupra Europei și altor regiuni ale lumii.
Un punct esențial al dezbaterii este legat de decizia Curții Supreme din 2022 în cazul Dobbs v. Jackson Women’s Health Organization, care a anulat precedentul Roe v. Wade din 1973, ce garanta dreptul federal la avort. Această hotărâre, susținută de judecătorii conservatori numiți în timpul mandatului lui Trump, a permis fiecărui stat să își reglementeze legislația privind avortul, rezultând în restricții severe în mai multe state americane.
Precedentul juridic stabilit de Dobbs a avut ecouri internaționale, mai ales în Europa, unde avortul este legal în majoritatea țărilor, dar cu variații semnificative privind restricțiile. De exemplu, Polonia a impus interdicții stricte asupra avortului în 2020, sub influența unei agende conservatoare susținute de Biserica Catolică. În alte state, precum Germania sau Italia, legile permit avortul doar în anumite condiții, iar refuzul medicilor de a efectua astfel de proceduri rămâne o problemă frecventă.
Decizia Dobbs a fost descrisă de fostul președinte Joe Biden drept o măsură care „va duce țara înapoi cu 150 de ani”. Criticii susțin că aceasta subminează principiul „My Body, My Choice” și reprezintă o amenințare la adresa autonomiei corporale a femeilor, deschizând calea spre abuzuri sistemice și diluarea ideii de consimțământ.
Statele Unite, fiind un actor major pe scena internațională, exercită o influență considerabilă asupra politicilor din alte țări. O administrație americană care promovează politici anti-avort ar putea alimenta mișcările conservatoare din Europa, oferind o justificare ideologică pentru înăsprirea restricțiilor. Aceasta este o îngrijorare reală, mai ales în țări precum Ungaria sau Slovacia, unde mișcările pro-viață câștigă tot mai mult teren.
Un alt efect ar putea fi slăbirea organizațiilor care luptă pentru drepturile reproductive. Administrarea Trump a impus anterior „Mexico City Policy”, cunoscută și ca „global gag rule”, prin care a restricționat finanțarea organizațiilor internaționale care oferă servicii de avort sau consiliere pe acest subiect. Această politică, extinsă sub administrația sa, a avut un impact negativ asupra organizațiilor din Europa de Est și din alte regiuni unde resursele locale sunt limitate.
Studiile arată că interdicțiile asupra avortului nu conduc la reducerea numărului de proceduri, ci, dimpotrivă, cresc riscul avorturilor nesigure. Organizația Mondială a Sănătății subliniază că doar un sfert dintre avorturile realizate în țările cu legislație restrictivă sunt sigure, comparativ cu 9 din 10 în țările cu legislație permisivă.
Experiențele din perioada regimului Ceaușescu în România sunt un exemplu grăitor. Interzicerea avortului prin decretul 770 din 1966 a dus la metode periculoase, precum utilizarea unor obiecte improvizate sau consumul de substanțe toxice. Consecințele au fost devastatoare: mii de femei și-au pierdut viața din cauza infecțiilor și hemoragiilor, iar secțiile de ginecologie au devenit locuri ale suferinței și tragediei.
Medicul Alexandra Crișan, de la Spitalul Filantropia din București, a descris această perioadă ca fiind una dintre cele mai întunecate din istoria drepturilor femeilor:
„Femeile aveau nevoie de trei teste de sarcină negative… dădeau urina alteia… era un dezastru!”
Totuși, decizia Dobbs a avut și un efect contrar în anumite țări europene, determinând o mobilizare pentru protejarea drepturilor reproductive. Franța, de exemplu, a inclus dreptul la avort în Constituție în 2024, fiind prima țară care a luat o astfel de măsură. În alte state, cum ar fi Germania și Spania, dezbaterile privind extinderea accesului la servicii reproductive au devenit tot mai intense.
Organizațiile internaționale, inclusiv ONU și OMS, au făcut apeluri repetate pentru menținerea drepturilor reproductive ca parte a drepturilor fundamentale ale omului.
„Accesul la avort sigur și legal este esențial pentru sănătatea și demnitatea femeilor,” a declarat dr. Bela Ganatra de la OMS.
Întrebarea care rămâne este: va reintroduce Trump politici restrictive dacă va reveni la Casa Albă? Deși a evitat să ofere detalii clare despre poziția sa, sprijinul său pentru proiecte conservatoare, precum „Proiectul 2025”, sugerează intenții de a limita accesul la avort.
Într-o lume în care drepturile reproductive sunt supuse unor presiuni tot mai mari, impactul politicilor din SUA va continua să fie resimțit la nivel global. Protejarea principiului „My Body, My Choice” nu este doar o luptă pentru autonomie, ci și o declarație împotriva regresului social.