Ce nu se face în a treia zi de Paște. Tradiția pe care nu trebuie să o încalci, e mare păcat

18Anul acesta, Paștele este sărbătorit pe 16 aprilie, ziua Învierii Domnului Isus Hristos. Dacă înainte de această zi, creștinii țin cont de anumite tradiții în Săptămâna Mare, același lucru se întâmplă și după ziua de Paște, când urmează încă o săptmână cu obiceiuri respectate din cele mai vechi timpuri. Iată ce nu se face în a treia zi de Paște, pentru a vă merge bine pe parcursul acestui an.

A treia zi de Paște sau Marțea Albă

A treia zi de Paște se mai numeşte şi Marţea Alba şi în această zi nu se lucrează. De asemenea, nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. În majoritatea zonelor din țră, gospodinele respectă aceste tradiții pentru a fi ferite de rele.

Mai mult, a treia zi de Paște, femeile dau de pomană vinul roșu și Pasca, rămase de la Paște.

Citește și: Vacanța de Paște 2023-2024. Ce se întâmplă cu zilele libere ale elevilor, e prima dată când se întâmplă asta

A treia zi de Paște se întorc vizitele făcute în prima zi a Paştelui, iar ouăle se pot ciocni şi „dos cu dos”, precum şi „coastă cu coastă”.

Măncatul în fața televizorului: Un obicei periculos pentru sănătate

Într-o lume în care timpul pare din ce în ce mai scurt, obiceiurile alimentare s-au schimbat radical. Mulți oameni preferă să își ia masa în…

Care sunt primele semne că un copil a căzut pradă drogurilor: Ce trebuie să facă părinții și cât este de…

Psihologul explică și care sunt primele semne ale consumul de droguri, la minori, dar și cum pot tinerii să se ferească de substanțele interzise, în…

Oamenii obişnuiau în trecut, să-şi viziteze rudele, vecinii şi prietenii, în a treia zi de Paște. Aceste vizite erau numite în trecut „Umblatul cu pasca“. Obiceiul îşi are originea din vremurile când creştinii umblau şi vesteau Învierea Domnului Hristos.

În Marțea Albă, finii obișnuiau în trecut să dăruiască nașilor și cumetrii între ei, nu numai pască și colaci. În Moldova, în ziua a treia se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paştelui.

Citește și: Postul Paștelui 2023. Cât durează de fapt și de ce este considerat cel mai dificil post pentru credincioși.

Ce nu se face miercurea, joia și vinerea

În săptămâna de după Paște există mai multe tradiții și obiceiuri pe care oamenii le respectă cu strictețe. Mai ales cei care au țitut tot Postul Paștelui, unul dintre cele mai dure și luni posturi.

Miercurea din Săptămâna Luminată poarta numele de Sfânta Mercurie.

• Bărbaţii se duc să muncească la câmp, însă femeile au interdicţie.
• În această zi nu e bine să se muncească de „nunta şoarecilor”. Asta ar însemna să aduci rozătoarele în casă şi să te lipseşti restul anului de bucate pe masă.

Citește și: Când pică Paștele în 2023. Câte zile libere vom avea

Joia din Săptămâna Luminată mai e numită şi Joia Verde

• Este o zi în care se cinstesc holdele, grădinile şi grânele.
• Cine munceşte în această zi aduce asupra casei nenorocul, seceta şi dăunătorii în livezi.
• „Joia Rea”, cum mai este denumită această zi, cere un ritual al morţilor. 44 de găleţi cu apă sunt cărate de o persoană, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” se varsă apoi în fântâna din curte.

Vinerea din Săptămâna Luminată poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântăniţa.

• Această sărbătoare este și sărbătoarea Izvorului Tămăduirii.
• Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui.
• Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viaţă.

Pentru creștinii ortodocși, Săptămâna Luminată este începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după 50 de zile Paști, de Rusalii, conform creștinootodox.ro.

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!