Buna Vestire se sărbătorește în fiecare an, pe 25 martie și este marcată de tradiții și obiceiuri pe care creștinii le respectă cu sfințenie. Buna Vestire mai este numită și Blagoveștenie sau ziua Cucului, iar această sărbătoare are o semnificație puternică în tradiția ortodoxă. Ce sărbătorim de Buna Vestire și care este semnificația acestei sărbători, poți afla în rândurile ce urmează.
Buna Vestire este sărbătorită pentru a marca momentul anunțării Fecioarei Maria către Arhanghelul Gabriel, ca va deveni mama lui Isus din Nazaret.
Buna Vestire făcută Mariei inaugurează „plinirea timpului” (Gal 4, 4), adică împlinirea făgăduințelor și pregătirilor venirii lui Hristos. Maria este chemată să-l zămislească pe Fiul lui Dumnezeu. Încuviințând, a devenit Născătoare de Dumnezeu.
Buna Vestire a avut loc în Nazaret, dar locațiile exacte diferă:
Buna Vestire este prima sărbătoare închinată Maicii Domnului și care este confirmată și în documente.
Citește și: Rețete de pește pentru zilele cu dezlegare din postul Paștelui.
Prima mărturie o reprezintă biserica zidită în Nazaret (în secolele IV sau V), pe locul unde avusese loc episodul consemnat în Biblie.
Unii o prăznuiau pe 5 ianuarie, în ajunul Bobotezei
Alții pe 18 decembrie
Citește și: Ce mănâncă, de fapt, măicuțele de la mănăstire în postul Paștelui.
În Răsărit, data de 25 martie a fost acceptată, cel mai probabil, după stabilirea datei de 25 decembrie ca serbare a Naşterii Domnului (aproximativ secolul al V-lea).
La Roma, sărbătoarea a fost introdusă de papa Leon al II-lea, iar în secolul al IX-lea, data de 25 martie s-a generalizat în toată lumea catolică.
Situația este diferită la armeni. La ei, Buna Vestire este prăznuită pe 7 aprilie, în raport cu Crăciunul, celebrat de ei pe 6 ianuarie.
Buna Vestire vine ca o oază de întărire trupească şi sufletească pentru vremea Postului Mare. Pentru că în această zi avem aşa numita „dezlegare la peşte“.
Este o sărbătoare a bucuriei, care anunţă începutul mântuirii. „Fără Buna Vestire nu avem nici Crăciun, nici Paşte“, spunea un cunoscut părinte.
Bucuria anunţată de Înger cuprinde astăzi comunităţile credincioşilor şi se adresează fiecăruia dintre noi, dându-ne făgăduinţă şi speranţă: „Cele ce nu sunt cu putinţă oamenilor sunt cu putinţă la Dumnezeu“.
Citește și: Tradiții și obiceiuri în luna martie. Ce este bine să faci pentru noroc, sănătate şi bunăstare
Cea mai veche reprezentare a Bunei Vestiri este fresca din catacomba Priscillei din Roma, datată de arheologi din secolul al II-lea
„Aceasta îl înfăţişează pe Arhanghelul Gavriil lângă Fecioara Maria, care îl ţine deja pe Prunc în braţe.
Aici, ca şi în alte reprezentări iconografice din primele secole, îngerul apare fără aripi, poate din reţinerea firească a artiştilor creştini de a nu îl asemăna cu anumite figuri păgâne înaripate. Abia după Constantin cel Mare îngerii sunt înfăţişaţi cu aripi, semnul apartenenţei la ordinea cerească.
O altă interesantă reprezentare a Bunei Vestiri este din anul 440, în mozaic, şi se găseşte pe arcul Basilicii „Santa Maria Maggiore“ din Roma. Scena o arată pe Fecioara Maria între îngeri înaripaţi purtând nimburi, ca o împărăteasă alături de curtenii săi. Deasupra ei zboară Arhanghelul Gavriil, vestindu-i întruparea Fiului de la Duhul Sfânt, închipuit de porumbel alb care coboară peste ea. În dreapta este şi dreptul Iosif, căruia îngerul îi descoperă taina.”, se arată în doxologia.ro