Atunci când vorbim despre Împărtășanie, trebuie să ținem cont de mai multe aspecte. Este vorba de reguli pe care preoții ne sfătuiesc să le respectăm. Ei bine, puțini sunt cei care știu ce se face cu lumânarea de la Împărtășanie.
O regulă importantă legată de Împărtășanie este ce se întâmplă cu lumânarea aprinsă, în timpul spovedaniei și după ce ați fost împărtășit.
Lumânarea de la împărtășanie trebuie să fie aprinsă în momentul în care preotul rostește cuvintele:
„Cu frică de Dumnezeu, cu credinţă şi cu dragoste să vă apropiaţi”. Această strigare vine după citirea rugăciunilor rânduite, scrie bisericapetrusipavel.net.
Citește și: Care sunt păcatele pentru care nu ne putem împărtăși
„Imediat după aceste cuvinte, credincioșiii se apropie cu cuviinţă şi cu evlavie, în linişte şi bună rânduială, având lumânarea aprinsă în mână. Enoriașii primesc atât Trupul cât şi Sângele Domnului din potir, cu linguriţa, din mâna preotului, care rosteşte formula:
Citește și: Când este bine să faci sfeștania la casă. Ce trebuie să pregătești pentru sfințirea casei
„Se împărtăşeşte robul (roaba) lui Dumnezeu (N) cu cinstitul şi Sfântul Trup şi Sânge al Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor şi spre viaţa de veci””, potrivit doxologia.ro
Mulțumesc Ție, Doamne, Dumnezeul meu, că nu m-ai lepădat pe mine păcătosul, ci părtaș a fi Sfintelor Tale Taine m-ai învrednicit.
Mulțumesc Ție că pe mine, nevrednicul, a mă împărtăși cu preacuratele Tale daruri m-ai învrednicit. Stăpâne, iubitorule de oameni.
Care pentru noi ai murit și ai înviat și ai dăruit nouă acceste înfricoșătoare și de viață făcătoare Taine. Spre binefacerea și sfințirea sufletelor și a trupurilor noastre.
Citește și: Câte zile trebuie să ții post ca să fii împărtășit. Ce spune de fapt preotul
Dă să-mi fie și mie acestea spre tămăduirea sufletului și a trupului, spre izgonirea a tot potrivnicul. Spre lumînarea ochilor inimii mele, spre împăcarea sufleteștilor mele puteri. Spre credință neinfruntata, spre dragoste nefatarnica, spre desăvârșirea înțelepciunii, spre pază poruncilor Tale, spre adaogirea dumnezeiescului Tău har și dobândirea împărăției Tale.
Că întru sfințenia Ta cu acestea fiind păzit, să pomenesc harul Tău pururea și să nu mai viez mie, ci Ție, Stăpânului și Binefăcătorului nostru.
Și așa, ieșind dintru această viață întru nădejdea vieții celei veșnice, să ajung la odihnă cea de-a pururea, unde este glasul cel neîncetat al celor ce Te laudă și dulceață cea fără de sfârșit a celor ce văd frumusețea cea nespusă a fetei Tale.
Că Tu ești dorirea cea adevărată și veselia cea nespusă a celor ce Te iubesc, Hristoase, Dumnezeul nostru, și pe Ține Te laudă toată făptură în veci. Amin.