Sânzienele se sărbătoresc pe 24 iunie. Acest nume este specific zonelor din Ardeal. În zona Olteniei și Munteniei este întâlnită sub numele de Drăgaica. Tot de această sărbătoare, creștinii sărbătoresc Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. Aceasta este singura sărbătoare păgână acceptată și de Biserică. Iată ce se pune sub pernă de Sânziene.
Sânzienele sunt considerate făpturi bune, însă ele pot deveni mai rele, motiv pentru care ar putea face lucruri rele, potrivit tradiției.
Se spune că în noaptea de 23 spre 24 iunie, cerurile se deschid, iar Sânzienele sau Drăgaicele, apar în cete. Sânzienele sunt niște făpturi imaginare. Astfel că, nu se știe, cu certitudine, dacă au existat vreodată cu adevărat. Vorbim aici de niște femei chipeșe, a căror frumusețe poate năuci orice om.
Citește și: Noaptea de Sânziene. Ce este bine să facă fetele nemăritate
Din punct de vedere calendaristic, Sânzienele marchează apropierea mijlocului verii. Sânzienele reprezintă momentul de cotitură al verii către iarnă, finalul muncilor agricole și pregătirea de strângerea recoltei.
Citește și: Ce se mănâncă de Sânziene. Alimentul pe care este bine să îl consumi
Tot legat de această sărbătoare, avem și cunoscutele floricele galbene de pe câmp, denumite Sânziene.
De Sânziene fetele tinere țin cont de mai multe tradiții și obiceiuri. În special, cele care vor să se căsătorească.
Dacă ielele sunt asociate mai degrabă cu lucrurile rele, neprevăzute, sânzienele sunt zânele care aduc de pace, armonie, iubire şi multă bunătate.
Se spune că în această zi de sărbătoare, fetele tinere o așteptau cu nerăbdare. Pentru cei care nu știu, tinerele din mai multe zone respectau tradiția de a pune flori sub pernă. Obiceiul este ca ele să adune flori de sânziene pe care le pun sub pernă în noaptea dinainte, pentru a îşi visa alesul. În popor, această floare are nenumărate proprietăţi magice.
Din spice de grâu și flori de sânziene, fetele tinere împletesc cununi, pe care le poartă pe cap la ceremonia numită Jocul Drăgaicei.
„Aceste cununi se țin până în anul următor, agăţate la uşa de intrare a casei, la ferestre, la stâlpii porţilor sau pe crucile mormintelor, cu scopul de a apăra oamenii, animalele şi recolta de forţele rele și de stihiile naturii: grindină, inundaţie sau furtună.
De asemenea, în unele părți, aceste cununi de flori se lasă în noaptea de 23 spre 24 iunie în grădină. Dacă în următoarea dimineață sunt pline de rouă, este semn de măritiș. În alte părți, cununile de flori se aruncă peste casă sau peste șură şi, în funcţie dacă rămân sau nu pe acoperiş, anul care vine va fi bun sau rău, tinerii se vor căsători cu persoana iubită sau nu, recolta va fi bună sau proastă, oamenii vor avea noroc sau ghinion, vor fi sănătoşi sau bolnavi”, potrivit informațiilor date de tradiții-superstiții.ro