Un somn odihnitor este unul dintre factorii esențiali pentru bunăstarea noastră. Cunoașterea temperaturii ideale pentru dormit este așadar importantă pentru a asigura un somn profund și regenerant. Mulți cred că temperatura potrivită pentru dormit este o alegere în întregime personală. Nu este chiar așa.
Este adevărat că există o componentă subiectivă, dată de exemplu vârsta, circulația, greutatea și tendința de a transpira. Dar există un interval termic în afara căruia, temperatura camerei devine dăunătoare. Să aflăm de ce și ce este.
Temperatura mediului în care dormi o poate influența pe cea a corpului, ceea ce reprezintă un factor important de reglare a somnului.
Potrivit experților, relația dintre ritmul somn-veghe și termoreglare este constantă pe parcursul celor 24 de ore și diverse cercetări științifice confirmă această legătură: un exemplu este studiul realizat de Centrul Internațional de Cercetare a Somnului din Australia, publicat în 2004.
Variația temperaturii corpului pregătește organismul pentru odihnă sau trezire: în acest sens este suficient să subliniem că temperatura tinde, de fapt, să scadă cu câteva zecimi în timpul somnului nocturn și să crească progresiv în faza de veghe, să se stabilizeze în jurul valorii de 36,5° C-36,8°C pe tot parcursul zilei.
Expunerea la temperaturi peste 29°C limitează dispersia căldurii corporale care are loc datorită creșterii fluxului de sânge către piele, în special cea a mâinilor și picioarelor. În aceste cazuri, scăderea fiziologică a temperaturii interne care precede și însoțește somnul, este încetinită și contracarată de căldură excesivă.
Căldura , de fapt, influențează în mod deosebit prima fază a somnului definită ca NREM (Non Rapid Eyes Movement), în care activitatea cerebrală și metabolică a corpului nostru scade, pentru a favoriza odihna. Dacă la căldură se adaugă un nivel ridicat de umiditate, capacitatea corpului de a menține o temperatură adecvată poate fi grav compromisă.
Nopțile tipice de vară, călduroase, reprezintă o mare provocare pentru organism care, în unele cazuri, este incapabil să disperseze suficient căldura prin transpirație și creșterea ritmului respirator (polipnee). Consecințele variază de la o creștere a timpului necesar pentru a adormi până la o stare prelungită de veghe.
Chiar și frigul excesiv , cu temperaturi ambientale sub 10°C, poate afecta negativ odihna și, în special, faza REM (Rapid Eye Movement), în care somnul este mai profund și activitatea creierului este ridicată.
În această fază, organismul este incapabil să compenseze scăderea excesivă a temperaturii prin vasoconstricție a pielii și creșterea tensiunii arteriale, creierul, în consecință, reacționează la frig trecând de la o stare de somn profund la o stare de somn ușor sau de veghe, provocând treziri nocturne.
Temperatura potrivită pentru dormit, în timpul sezonului de iarnă, trebuie menținută, conform ghidurilor OMS (Organizația Mondială a Sănătății) și Ministerului Sănătății, între 18°C și 22°C: în plus, nu depășiți 20°C de asemenea, vă permite să limitați impactul încălzirii autonome asupra mediului.
La fel, temperatura ideală din interiorul patului ar trebui să fie în jur de 32°C-34°C cu o umiditate medie între 40% și 60%. Acest echilibru poate fi alterat, de exemplu, de lenjeria de pat prea ușoară sau prin folosirea doar a lenjeriei de corp pentru a dormi în timpul sezonului de iarnă. Acest comportament expune corpul la o posibilă scădere a temperaturii în dormitor în timpul nopții, afectând menținerea somnului constant. Este suficient să te îmbraci corespunzător pentru a menține căldura potrivită în pat și pentru a promova somnul.
Dimpotrivă, este mai dificil să „aperi” corpul de căldură : descoperirea și aerisirea încăperii poate ajuta, dar poate să nu fie decisivă. De fapt, pentru a face față acestor situații, organismul implementează niște mecanisme instinctive de apărare care poartă numele de „ termoreglare comportamentală ”. Un studiu de la Universitatea Fukushi din Japonia, publicat în 2012, a arătat că la oameni, creșterea temperaturii ambientale în timpul somnului, determină o schimbare a poziției, din decubit dorsal în lateral. Cea mai de încredere ipoteză, pentru a explica acest comportament, pare să fie aceea a reducerii contactului dintre corp și suprafețe la minimum pentru a favoriza dispersarea căldurii pielii.
Trebuie avut în vedere că temperatura ideală pentru dormit se poate modifica în funcție de diverși factori, principalul fiind vârsta.
De fapt, odată cu înaintarea în vârstă, numărul de ore de somn, tinde să scadă și, potrivit cercetătorilor, organismul are mai puțină energie pentru a se adapta la temperatura mediului, ceea ce duce la o frecvență de treziri nocturne.
În special, căldura afectează mai mult somnul la persoanele în vârstă , deoarece capacitatea de adaptare a organismului este mai lentă. Folosirea unui aparat de aer condiționat poate ajuta în timpul sezonului de vară, iar în timpul sezonului de iarnă nu ar trebui sa folosiți în exces încălzirea, pentru a evita uscarea excesivă a aerului.
La copii și adulți, însă, termoreglarea este mult mai eficientă și activă atât față de căldură, cât și față de frig, rezultând o adaptabilitate mai mare la o gamă mai largă de temperaturi.
Temperatura ideală, pentru somnul copiilor, este diferită de cea pentru adulți sau bătrâni. De fapt, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), copiii sub un an ar trebui să doarmă într-o cameră care nu este excesiv încălzită, temperatura recomandată este între 18°C și 20°C.
Trebuie reținut că, în timpul somnului de zi, nou-născuții preferă o temperatură între 20°C și 24°C. Pentru a ajuta copiii să doarmă, este indicat, pe lângă menținerea unei temperaturi în intervalul indicat mai sus, să se evite acoperirea excesivă.