Frecvența cardiacă sau pulsul unui om sănătos poate oscila, cifrele variind în funcție de o serie de factori. Uneori poate depăși valorile normale, fără să trădeze o problemă de sănătate. Alteori însă, în lipsa altor factori precum efortul, frecvența prea mare poate trăda o afecțiune. Un medic a explicat ce valori trebuie să aibă pulsul normal.
Medicul Gheorghe Lascu, președintele Societății de Medicină de Familie Maramureș, a explicat că frecvenţa cardiacă sau pulsul reprezintă numărul de bătăi ale inimii, contracţii ale muşchiului cardiac, într-un minut
„Pulsul este variabil. Poate să fie undeva între 60 şi 100 de bătăi pe minut, la un adult sănătos. Dar, dacă avem de-a face cu un sportiv, acela va avea un puls mai scăzut. Inima lui este adaptată la efort. Pe când la un vârstnic, obez sau o persoană cu probleme de sănătate, pulsul s-ar putea să fie mai mare”, spune el.
De asemenea, la copii, frecvența este mai mare și scade pe măsură ce aceștia cresc. „La copii, în general, frecvenţa cardiacă sau pulsul, este mai rapid. Cu cât înaintăm în vârstă, de la o lună spre un an şi aşa mai departe, frecvenţa cardiacă sau pulsul scade şi la copii, astfel încât la vârsta adultă să devină undeva între 60 şi 100”, mai explică el.
În alte situații, pulsul o ia razna, fără să fie o problemă de sănătate. „La efort, spre exemplu. Dacă urcăm câteva etaje, o să ne simţim inima în gât şi frecvenţa cardiacă crescută. Dacă e foarte cald, putem avea senzaţia de moleşeală şi pulsul să scadă. Sau, chiar şi când este foarte frig, pulsul poate să scadă”, mai spune Gheorghe Lascu. Asfel, dacă vorbim despre ce valori trebuie să aibă pulsul normal, ne putem referi la o serie de cifre care variază destul de mult.
Pulsul ar trebui măsurat corect, pentru ca valorile lui să reflecte realitatea. „Pulsul este bine să se măsoare în repaus, nu după ce am urcat scările; nu la nervi, nu după ţigări, nu după cafea. Atât ţigara, cât şi cafeaua vor creşte frecvenţa cardiacă. De asemenea, şi alcoolul poate, în faza de început, să crească frecvenţa cardiacă. De aceea este bine ca pulsul să fie măsurat de către medic”, mai spune el.
Dacă pulsul măsurat în condiții optime depășește valorile normale, vorbim de tahcardie. Dacă este sub 60 de bătăi pe minut, vorbim de bradicardie.
„Pulsul, ca şi tensiunea, e bine să se măsoare acasă, în mediul intim, în repaus. Dar, dacă sunt modificări de puls, astea trebuie să le vadă medicul, să le constate, să le documenteze printr-o elecrocardiogramă, în baza căreia se stabileşte un diagnostic. Şi în funcţie de asta, se dă un tratament”, completează el.
Medicul mai arată că unele afecțiuni se manifestă și prin accelerarea frecvenței cardiace. „Există boli ale inimii sau – le spunem noi – tahicardii, într-adevăr, cauzate de o boală de inimă; tahicardia supraventriculară sau fibrilaţia, când apare – tot aşa – o frecvenţă cardiacă crescută. În mod normal, impulsul porneşte din nodulul sinoatrial. Dar există posibilitata să fie astfel de focare ectopice, adică zone de unde să pornească un impuls nervos în muşchiul miocardic şi atunci poate să apară tahicardii, care nu pot fi ţinute sub control decât fie prin medicamente, fie prin elecrostimulare, fie prin intervenţii chirurgicale cardiovasculare specifice”, mai explică medicul.
Femeile gravide au, în general, o frecvenţă cardiacă mai mare, pentru că inima este mai solicitată. Dar, de altfel, femeile au în general pulsul uşor mai mare decât al bărbaţilor, din cauza faptului că inima este mai mică şi trebuie să facă un efort mai mare pentru a asigura circulaţia sângelui în tot corpul.
„Femeia gravidă, întotdeauna va avea o frecvenţă cardiacă mai mare, pentru că inima ei munceşte mai mult. În stările febrile, datorită creşterii temperaturii şi faptului că sângele este, poate, mai subţire, frecvenţa cardiacă creşte. La un obez, de exemplu frecvenţa cardiacă poate să crească tocmai datorită necesarului de oxigen din ţesuturi, pentru că nu poate să ajungă sânge peste tot datorită obezităţii, şi atunci e nevoie de o frecvenţă cardiacă mai mare ca să împingă coloana sanguină în periferie”.