Cele două vârste la care corpul uman îmbătrânește dramatic

Cele două vârste la care corpul uman îmbătrânește dramatic

Îmbătrânirea este un fenomen inevitabil, însă felul în care corpul nostru resimte și reflectă trecerea timpului variază de la individ la individ. De-a lungul vieții, fiecare persoană trece prin schimbări fiziologice și moleculare care marchează tranziția spre o nouă etapă a vieții. Un studiu recent realizat de cercetătorii de la Universitatea Stanford aduce în discuție două perioade cheie în care îmbătrânirea devine mult mai evidentă, dezvăluind momentele în care corpul uman trece prin modificări drastice.

Studiul Universității Stanford: O privire detaliată asupra îmbătrânirii

Conform cercetărilor publicate în revista Nature, îmbătrânirea nu este un proces liniar. Deși corpul se schimbă constant de-a lungul vieții, există două perioade distincte în care aceste modificări sunt mult mai pronunțate. Prima etapă majoră are loc în jurul vârstei de 44 de ani, iar a doua, mult mai accentuată, se petrece în jurul vârstei de 60 de ani.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, echipa de cercetători a analizat un set extins de date biologice, provenite din peste 135.000 de mostre prelevate de la 108 participanți. Aceștia au colectat informații despre ARN, proteine, metaboliți, lipide și bacterii pentru a obține o imagine detaliată a modului în care îmbătrânește organismul. Rezultatele au arătat că schimbările notabile la nivel molecular și celular se produc în special în jurul acestor două praguri de vârstă.

Prima „scădere” notabilă: 44 de ani

La vârsta de 44 de ani, corpul începe să dea semne vizibile de îmbătrânire. Acesta este un moment în care mulți oameni constată că organismul lor nu mai funcționează la fel de eficient ca în tinerețe. Potrivit studiului de la Stanford, în jurul acestei vârste, metabolismul începe să încetinească considerabil, afectând modul în care corpul procesează substanțe precum alcoolul și cofeina. Multe persoane observă că recuperarea după efort fizic este mai lentă, iar pielea și mușchii încep să-și piardă din elasticitate și rezistență.

Citește și: 3 idei de tunsori anti-îmbătrânire. Cum să obții un look spectaculos care te face să arăți cu până la 20 de ani mai tânără FOTO

Această primă schimbare este marcată de o alterare a compoziției moleculare a corpului, ceea ce poate conduce la o serie de probleme de sănătate. Printre acestea se numără un risc crescut de afecțiuni cardiovasculare, dar și modificări la nivelul funcționării organelor și a sistemului imunitar. În plus, la această vârstă, mulți oameni experimentează o scădere a masei musculare, ceea ce poate influența activitatea fizică și performanțele sportive.

A doua „scădere” accentuată: 60 de ani

Deși schimbările de la 44 de ani sunt vizibile, cercetătorii au identificat o a doua etapă și mai pronunțată în procesul de îmbătrânire, care survine în jurul vârstei de 60 de ani. La această vârstă, corpul suferă o transformare semnificativă, iar unele dintre sistemele organismului încep să slăbească în mod considerabil. Printre acestea se numără sistemul imunitar, care devine mai puțin eficient în combaterea infecțiilor și a altor afecțiuni.

Un alt aspect important este scăderea rapidă a metabolismului, ceea ce poate duce la o serie de probleme de sănătate, precum diabetul sau obezitatea. În această etapă, funcțiile rinichilor și ale altor organe interne încep să se deterioreze, afectând echilibrul general al organismului. Aceste modificări moleculare profunde sunt însoțite și de o alterare a modului în care corpul gestionează resursele energetice, ceea ce face ca starea generală de sănătate să fie mai fragilă.

Rolul geneticii și al stilului de viață în îmbătrânire

Deși cele două perioade critice de îmbătrânire sunt valabile pentru majoritatea oamenilor, cercetătorii subliniază faptul că procesul de îmbătrânire este diferit pentru fiecare individ. Genetica joacă un rol important în determinarea felului în care corpul îmbătrânește, însă nu este singurul factor. Obiceiurile de viață, mediul în care trăim, alimentația și activitatea fizică pot influența în mod semnificativ ritmul îmbătrânirii.

Cei care adoptă un stil de viață sănătos, cu o dietă echilibrată și exerciții fizice regulate, pot întârzia apariția semnelor de îmbătrânire și pot menține un nivel ridicat de energie și vitalitate chiar și după vârsta de 60 de ani. În schimb, persoanele care au obiceiuri nesănătoase, precum fumatul, consumul excesiv de alcool sau lipsa de activitate fizică, pot resimți mai devreme aceste schimbări drastice.

Un studiu de referință în înțelegerea îmbătrânirii

Studiul de la Universitatea Stanford oferă o nouă perspectivă asupra modului în care îmbătrânește organismul și aduce dovezi științifice clare despre cele două praguri de vârstă în care schimbările sunt cel mai evidente. De asemenea, această cercetare deschide drumul pentru dezvoltarea unor strategii mai eficiente de prevenție și îngrijire, menite să îmbunătățească calitatea vieții pe măsură ce înaintăm în vârstă.

Cercetătorii subliniază importanța conștientizării acestor schimbări și a adoptării unor măsuri proactive pentru a combate efectele negative ale îmbătrânirii.

„Îmbătrânirea este un proces natural, dar asta nu înseamnă că nu putem face nimic pentru a o încetini”, afirmă autorii studiului, conform 20minutos.es.

Printr-o combinație de genetică, tehnologie și obiceiuri sănătoase, oamenii pot trăi o viață mai lungă și mai sănătoasă, chiar și după ce trec de aceste praguri de vârstă critice.

Citește și: Ce înseamnă criza vârstei de 40 de ani? Cum se manifestă, separat, la femei și la bărbați?

Viitorul cercetărilor în domeniul îmbătrânirii

Deși acest studiu reprezintă un pas important în înțelegerea procesului de îmbătrânire, cercetările în acest domeniu sunt abia la început. Oamenii de știință lucrează în continuare pentru a descoperi metode mai bune de a preveni și de a trata afecțiunile asociate îmbătrânirii. În viitor, tehnologiile de editare genetică, terapiile celulare și alte inovații biomedicale ar putea oferi soluții pentru încetinirea îmbătrânirii și pentru menținerea sănătății pe termen lung.

Până atunci, fiecare individ poate lua măsuri pentru a-și îmbunătăți calitatea vieții, prin adoptarea unui stil de viață activ și sănătos, evitarea factorilor de risc și menținerea unei atitudini pozitive față de îmbătrânire.

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!

Urmăriți EGO.ro și pe
Cine este Roxana Mînzatu, femeia care a obținut postul de vicepreședinte al Comisiei Europene
9 0 note
Ți plăcut articolul? Dă și tu o notă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *