Papa Francisc a murit luni, 21 aprilie 2025, după o lungă perioadă în care s-a confruntat cu probleme de sănătate. Suveranul Pontif a încetat din viață la vârsta de 88 de ani, în urma unui accident vascular cerebral, urmat de o insuficiență cardiacă ireversibilă, potrivit unui anunț transmis de Vatican. Moartea sa lasă un loc gol în fruntea Bisericii Catolice și deschide o nouă etapă marcată de incertitudine și speranță pentru credincioși. În următoarele săptămâni, conclavul cardinalilor va decide cine va fi următorul papă, iar lista posibililor succesori este deja conturată de presa internațională. Alegerea va avea un impact puternic asupra direcției în care se va îndrepta Biserica, atât pe plan spiritual, cât și social.
După moartea Papei Francisc, au început să circule tot mai multe nume de cardinali care ar putea fi succesorii săi. Printre cei considerați favoriți se numără italienii Pietro Parolin, Matteo Zuppi și Pierbattista Pizzaballa. Pietro Parolin, în vârstă de 70 de ani, este secretarul de stat al Vaticanului și ocupă poziția a doua în ierarhia Sfântului Scaun. Este apreciat pentru abilitățile sale diplomatice și pentru modul în care gestionează situațiile tensionate.
Matteo Zuppi, arhiepiscop de Bologna, este cunoscut pentru implicarea sa în cauze sociale și pentru apropierea de reformele promovate de Papa Francisc. Pierbattista Pizzaballa, patriarhul latin al Ierusalimului, este un nume mai tânăr și, tocmai de aceea, ar putea fi considerat o alegere riscantă de unii membri ai conclavului.
De asemenea, sunt luați în calcul francezul Jean-Marc Aveline și filipinezul Luis Antonio Gikim Tagle. Cardinalul filipinez, recunoscut pentru carisma sa și pentru munca dedicată în sprijinul celor săraci, este extrem de iubit în rândul tinerilor din Asia. Luis Antonio Gikim Tagle ar putea aduce o schimbare importantă, fiind primul papă asiatic după o lungă perioadă.
Printre candidații surpriză se află și cardinalul Robert Sarah, din Guineea. În vârstă de 79 de ani, acesta este cunoscut pentru pozițiile sale conservatoare, fiind un apărător al celibatului preoțesc și al tradițiilor liturgice. Fost arhiepiscop de Conakry, el se bucură de un sprijin important în rândul cardinalilor africani. Alegerea lui ar putea înclina balanța spre o viziune mai tradiționalistă a Bisericii, însă ar putea crea un echilibru în fața tendințelor reformiste începute de predecesorul său.
Conform tradiției Bisericii Catolice, conclavul cardinalilor trebuie să aleagă un nou papă în termen de 15 până la 20 de zile de la decesul celui anterior. Între timp, vor avea loc ceremoniile de doliu și funeraliile Papei Francisc. Acestea vor avea loc între patru și șase zile după moarte, iar trupul Suveranului Pontif va fi expus publicului în Basilica San Pietro.
Așa cum a cerut, Papa Francisc va fi înmormântat într-un sicriu simplu din lemn, la Basilica Santa Maria Maggiore din Roma, și nu în cripta Basilica San Pietro, fiind pentru prima dată în ultimul secol când un Suveran Pontif este înhumat în afara Vaticanului.
Tot în această perioadă vor fi îndeplinite ritualurile simbolice care marchează sfârșitul unui pontificat, precum ruperea „Inelului Pescarului” și a sigiliului papal, pentru a preveni orice folosire ulterioară. Alegerea noului papă va avea loc în Capela Sixtină, iar votul cardinalilor va fi secret. Pentru alegerea noului Suveran Pontif este nevoie de o majoritate de două treimi, iar semnalul că un papă a fost desemnat va veni sub forma tradiționalului fum alb care se ridică din coșul capelei.