Pe Ana Crețu publicul a cunoscut-o prin intermediul serialelor difuzate de Antena 1, ”Sacrificiul” și ”Fructul oprit”, însă în ultima perioadă este văzută mai des pe scena teatrului. Cel mai recent proiect al ei este musical-ul ”Chicago”, unde nu doar că face parte din distribuție, dar deține și rolul principal alături de Mirela Zeța. Ana Crețu a povestit în exclusivitate că musical-ul, care va avea debutul pe 6 aprilie, este unul dintre cele mai speciale proiecte ale sale.
Tânăra actriță interpretează rolul principal din ”Chicago”, versiunea pusă în scenă de regizorul George Costin și de declară mai mult decât mândră că a fost aleasă să o interpreteze pe Roxie Hart.
”Par criminală? (râde). Da, sunt criminala principală. În jurul poveștii lui Roxie Hart se întâmplă acest musical, ”Chicago”. Este personajul pe care îl interpretez. M-a șocat un pic prima dată când am primit propunerea, într-un sens plăcut. Adică este o responsabilitate mare, este un rol pe care multe fete și-l doresc și am fost recunoscătoare că George Costin s-a gândit la mine, să-mi propună mie rolul ăsta”, ne-a povestit actrița.
Acest musical a mai fost pus în scenă în România, acum 17 ani, moment în care Ana Crețu avea doar 13 ani așa că nu a avut șansa să îl urmărească, însă a avut privilegiul de a urmări show-ul chiar pe Broadway, locul unde a apărut prima dată.
”Să știi că am văzut un spectacol. L-am văzut pe Broadway. Am fost în New York și am zis că nu am cum să ratez așa ceva. La ei este un fenomen ”Chicago”, adică se joacă de zeci de ani și sincer am fost un pic dezamăgită, adică mă așteptam la mai mult. Cred că în capul meu probabil această comparație cu filmul, evident că filmul dintr-un anumit punct de vedere devine mai spectaculos, cu montaj, cu tot, când dansezi faci dansurile pe scenă cap coadă și joci un spectacol două ore unde nu are nimeni unde să taie și să facă din montaj, evident că este un pic altfel. Dar cred că emoția este mai specială la teatru după părerea mea”, a completat tânăra actriță.
Cu atât mai mult că în momentul în care s-a jucat în România nu avea vârsta adecvată pentru a putea intra în sală. Chiar dacă este un adevărat show, musical-ul ”Chicago” este interzis minorilor, nu doar din cauza ținutelor folosite în piesă, ci și prin prisma acțiunii în sine. Deși mărturisește că nu este o persoană pudică, Ana Crețu recunoaște că a răsuflat ușurată în momentul în care a văzut costumele.
”Nu sunt atât de dezbrăcată. Am norocul că colegele mele sunt mai dezbrăcate ca mine. Sunt semi dezbrăcate. Pușcăriașele sunt mai dezbrăcate. Roxie este mai cumințică, aparent inocentă. Dar blocaje de genul ăsta am mai avut, dar în trecut cumva, când a trebuit să rămân în boxeri și bustieră pe scenă și tremuram toată. E un sentiment straniu dacă nu ai această plăcere, că unora le place, adică poți să găsești și plăcere în asta, dar pentru mine nu tot timpul era o plăcerea și atunci veneam cu multă emoție. Acum nu mai simt asta, mai degrabă este presiunea rolului decât presiunea dezbrăcatului. Nu cred că este despre asta pentru mine”, ne-a povestit tânăra.
Pe de-o parte știa încă din copilărie că trebuie să facă unele compromisuri, dar și sacrificii pentru această carieră. Ana Crețu s-a visat actriță încă de pe la 14 ani, când mergea la piese de teatru și își imagina că este pe scenă alături de actorii din distribuție.
”De pe la 14-15 ani știam că asta vreau să fac. M-am dus la liceu, nu cu profil dar știam că are o trupă foarte bună de teatru, trupa AS de la liceul ”Gheorghe Lazăr”. Am dat acolo preselecție. Adică pentru mine a fost important. Cam de pe la 13 ani mă ducea mama la teatru foarte des și am început să mă îndrăgostesc de meseria asta și să vreau să fiu din ce în ce mai aproape de scenă până când am zis că vreau să urc pe scenă. Îmi tot luam bilete în primul rând și mă gândeam cum ar fi să mă ridic și să zic și eu ceva. Părinții m-au susținut din prima. Tata era un pic circumspect la început, dar cred că prin faptul că i-am arătat că sunt devotată și pasionată de subiect m-a susținut mai mult. A zis la un moment dat, cred că eram prin clasa a XI-a sau a XII-a că sunt chiar talentată”, a mai povestit tânăra pentru EGO.ro.
Pe lângă actorie, tânăra are talent atât la muzică și dans, lucru care îi permite să fie în vizorul mai multor regizori. A studiat pentru a-și perfecționa veleitățile cu mult timp înainte de a primi propunerea pentru musical-uri, tocmai pentru a fi pregătită pentru orice gen de provocare profesională.
”Dacă nu ai pregătire foarte bună este o nebunie să accepți genul acesta de proiect. Pentru mine nu este prima oară când joc într-un musical, dar este pentru prima dată când joc în unul profesionist. Am ceva studii, în sensul că am 2-3 ani de canto, dar nu simt că este locul în care mă simt foarte, foarte încrezătoare. La teatru, într-o piesă clasică, mă simt mai în elementul meu. Aici este un element provocator pentru mine să cânt, dar sincer îmi place foarte mult. Adică este un fel de a mă exprima prin care simt că pot transmite foarte multă emoție. Mă simt foarte în largul meu să dansez. Adică chiar am gândit la un moment dat că mi-ar fi plăcut să fiu dansatoare, asta era prin capul meu când eram prin clasa a 4-a. Îmi plăcea foarte mult să dansez pentru că era un tip de exprimare prin care mă simțeam extrem, extrem de liberă”.
Dacă ar fi să aleagă între teatru și film mărturisește că nu ar putea să facă acest lucru, cel puțin nu la nivelul la care se află în acest moment al vieții sale. Ana Crețu recunoaște că pentru un tânăr actor este extrem de important să joace, indiferent de natura proiectului, tocmai pentru a căpăta experiență și pentru a învăța cât mai multe lucruri.
”De cele mai multe ori nu este ceea ce preferi, adică în România, în acest moment, nu există atât de multe oferte încât să poți să alegi. Aș putea să enumăr pe degetele numele care ar putea să zică că sunt în postura de a alege proiectele. Sunt o norocoasă că fac meseria asta. Am mai lucrat și în niște seriale în trecut, în ”Sacrificiul” și ”Fructul oprit”. Vreo trei ani am lucrat în televiziune cum ar veni, iar filme am câteva filmate câteva, în curând trebuie să iasă un documentar, o producție olandeză”, ne-a explicat tânăra.
De aceea, extrem de sinceră, recunoaște că atunci când ratează un casting moralul ei nu este cel mai bun. Chiar dacă are deja experiența casting-urilor, în continuare se consumă foarte tare și își pune o sumedenie de întrebări dacă regizorul îi transmite că nu este potrivită pentru rolul lui.
”Actorii sunt niște mici copii. Vă dați seama că noi facem meseria asta pentru că vrem să fim văzuți de oameni, ce să ne mai ascundem după deget, despre asta este vorba, vrem să fim în centrul atenției, vrem să fim în lumina reflectoarelor și atunci când cineva ne zice că nu ne vrea pentru un rol, că a ales pe altcineva, oricât de generos ai fi și cât ai încerca să înțelegi, e ceva în tine care zice: ah, n-am fost destul de bun, n-am dat tot ce trebuia, n-am făcut. E foarte trist. Și acum mai plâng după casting-uri”, a mai completat Ana Crețu pentru EGO.ro.
Video: Mihai Robu