România marchează un moment important în relația sa cu Uniunea Europeană, obținând pentru prima dată de la aderare una dintre cele mai influente poziții la nivelul Comisiei Europene. Roxana Mînzatu, europarlamentar din partea Partidului Social Democrat (PSD), a fost numită vicepreședinte al Comisiei Europene, preluând portofoliul „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie”. Acest portofoliu nu este doar deosebit de important în contextul politicilor europene, dar gestionează și o sumă impresionantă din bugetul Uniunii Europene, în valoare de 235 de miliarde de euro.
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat importanța acestei numiri într-o postare pe rețelele sociale, accentuând că „România devine parte a deciziei în Uniunea Europeană”. Portofoliul pe care Roxana Mînzatu îl va coordona este responsabil de domenii cheie care influențează direct viața cetățenilor europeni, precum educația, piața muncii și drepturile sociale.
„Eforturile românilor au primit și recunoașterea binemeritată prin acest portofoliu”, a declarat premierul, arătând că poziția obținută de România este un rezultat al eforturilor constante de consolidare a influenței țării în cadrul UE.
Roxana Mînzatu a fost desemnată ca propunerea României pentru Comisia Europeană după ce premierul Marcel Ciolacu a fost solicitat să nominalizeze o femeie pentru acest post, conform unei cereri din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Inițial, premierul a propus candidatura lui Victor Negrescu, însă a ales să răspundă acestei solicitări prin propunerea lui Mînzatu.
Roxana Mînzatu este un nume cunoscut în mediul politic românesc și european. În vârstă de 44 de ani, este absolventă a Facultății de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității din București, iar în cariera sa a deținut multiple funcții publice și politice. A lucrat ca manager de proiecte, consilier și formator în diverse domenii legate de fondurile europene, acumulând o experiență valoroasă în gestionarea resurselor financiare europene.
Anterior numirii în Comisia Europeană, Mînzatu a fost secretar de stat coordonator al Departamentului pentru Evaluarea și Monitorizarea Programelor Finanțate din Fonduri Publice și Europene. De asemenea, a fost ministru al fondurilor europene și a deținut funcții de consilier județean și subprefect în județul Brașov.
Citește și: Ce a spus Kamala Harris despre România, în timpul confruntării cu Donald Trump. Cum a numit țara noastră
Portofoliul „Competențe și Educație, Locuri de muncă și drepturi sociale, demografie” pe care îl va gestiona Roxana Mînzatu este unul dintre cele mai complexe din actuala structură a Comisiei Europene. Printre principalele responsabilități se numără gestionarea unor programe de anvergură europeană, cum ar fi Fondul Social European Plus, Erasmus+ și Fondul Social pentru Climă.
Aceste programe vor beneficia de o alocare substanțială din bugetul UE și au un rol esențial în consolidarea pieței muncii, în combaterea schimbărilor climatice și în sprijinirea educației la nivel european.
Din punct de vedere legislativ, acest portofoliu va implica supravegherea și dezvoltarea legislației în domenii precum mobilitatea forței de muncă, salariul minim, sănătatea și siguranța la locul de muncă. De asemenea, va fi coordonată activitatea unor agenții descentralizate ale Comisiei Europene, cum ar fi Autoritatea Europeană a Muncii.
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat în repetate rânduri că aceste poziții ocupate de români în structurile de conducere ale Uniunii Europene reprezintă o premieră și o recunoaștere a importanței României în cadrul UE. Pe lângă numirea Roxanei Mînzatu ca vicepreședinte al Comisiei Europene, România mai are doi reprezentanți de marcă la nivel european: Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, și Dragoș Benea, președintele Comisiei pentru Dezvoltare Regională din cadrul Parlamentului European.
„Toți cei care denigrau capacitatea noastră de negociere la Bruxelles au primit astăzi o lecție extrem de dură. Nu este bine să îți vorbești de rău țara peste hotare, ci să contribui la dezvoltarea ei”, a declarat Ciolacu, într-o referință evidentă la criticile primite de România în trecut pentru presupusa sa lipsă de influență la nivel european.
Roxana Mînzatu va fi un jucător cheie în ceea ce privește dezvoltarea politicilor sociale și educaționale la nivel european. De exemplu, programele finanțate din Fondul Social European Plus vor sprijini dezvoltarea competențelor profesionale și integrarea pe piața muncii, în special pentru grupurile vulnerabile și pentru tinerii absolvenți. Programul Erasmus+ va continua să promoveze mobilitatea academică și cooperarea între instituțiile de învățământ din statele membre, contribuind astfel la dezvoltarea unei piețe comune a cunoașterii.
În același timp, gestionarea Fondului Social pentru Climă va presupune responsabilități majore în ceea ce privește combaterea schimbărilor climatice și sprijinirea tranziției către o economie verde. În acest context, Mînzatu va avea un rol semnificativ în a asigura o tranziție justă pentru toți cetățenii europeni, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă și recalificarea forței de muncă.
Cu toate acestea, noul portofoliu alocat României nu vine fără provocări. Roxana Mînzatu va trebui să coordoneze eforturile de implementare a unor politici complexe și să răspundă la necesitățile unei Uniuni Europene care se confruntă cu probleme variate, de la șomajul în creștere în unele regiuni, la dificultățile tranziției verzi și la provocările demografice. Prin gestionarea unui buget semnificativ și a unor programe cu impact major, ea va avea oportunitatea să demonstreze că România poate juca un rol central în dezvoltarea politicilor europene.
Cu acest nou capitol deschis în istoria relației României cu Uniunea Europeană, numirea Roxanei Mînzatu reprezintă nu doar o reușită personală, ci și un semn că România devine un actor tot mai influent pe scena europeană.