În ziua în care se sărbătorește nașterea Sfântului Ioan Botezătorul se sărbătoresc și Sânzienele sau Drăgaica, denumire populară. Puțini sunt cei care știu cine sunt Sânzienele și ce legende și mituri sunt legate de această sărbătoare, de pe 24 iunie.
În Muntenia și Oltenia ziua de Sânziene mai este numită și Drăgaica. De altfel, este singura sărbătoare păgână acceptată și de Biserică.
Sânzinele marchează apropierea mijlocului verii și reprezintă momentul de cotitură al sezonului cald. De asemenea, ele sunt și niște flori care înfloresc în noaptea de 24 iunie.
Citește și: Ce se dă de pomană, pe 24 iunie, de Sânziene. Tradiții și obiceiuri cunoscute din popor
Ielele sunt asociate cu lucruri rele, iar sânzienele sunt zâne care aduc armonie, iubire, bunătate și pace. Conform mitologiei populare Sânienele au un rol diferit de cel al ielelor.
Mulți dintre români au auzit că cele din urmă sunt niște femei extrem de frumoase. În noapte dintre 23 și 24 iunie, Sânzienele luptă împotriva răului.
Semnificației sărbătorii este una a iubirii și fertilității. Țăranii nu le spuneau niciodată pe nume de teamă că prin cuvinte le pot invoca. Numele de Sânziene vine de la zeița romană Santa Diana, patroana vânătorilor și pădurilor.
Citește și: Nume care se sărbătoresc de Sânziene. Mesaje și urări de La mulți ani
În noaptea de 23 spre 24 iubire se deschid cerurile și frumoasele încep să danseze. Fetele nu umblă niciodată singure, ci doar în grup de câte 3, 5, 7, 9 sau 12.
De fiecare dată când cineva vrea să le intre în grații trebuie să le alinte astfel: Reginele Holdelor, Doamnele Călușarilor, Mireasele, Împărătesele Măiestrele, Frumoasele, Zânele sau Domnițele
„Doina este o zeiţă melancolică, ce locuieşte mai mult printre munţi şi văi şi are darul să înmoaie pietrele şi să mişte copacii din loc cu vocea ei dulce. Concepută eminamente ca zână a cântecului liric, (…) Doina îndeplineşte o funcţiune cathartică.
Citește și: Noaptea de Sânziene. Ce este bine să facă fetele nemăritate
Cea de-a doua şoimană, ,,Hora”, este o zână a dansului magico-mitic al Soarelui. Ea exprimă sentimentul profund de adorare a sfântului Soare (…) „Avrămeasa” şi „Creştineasa”, deşi considerate a fi două „eroine cereşti de lumină”, sunt de fapt două zâne cu trăsături magico-mitice şi însuşiri magico-medicale. Sunt totodată înfăţişate ca zâne ale descântecului cântat şi ale sacrificiului”, au scris specialiștii, potrivit Playtech.
Citește și: Tradiții și obiceiuri de Rusalii 2023. Ce e bine să faci. Cele mai cunoscute superstiții din popor
În felul acesta pornesc o horă prin sate la fiecare colț de stradă ca să împartă distracția și bucuria.