Un studiu realizat de Fundația World Vision România a scos la iveală o realitate îngrijorătoare: jumătate dintre copiii români simt că nu sunt ascultați de către adulți atunci când se iau decizii care îi privesc. Mai mult, peste 40% dintre elevi susțin că profesorii nu le cer părerea în ceea ce privește predarea și evaluarea din clasă. În acest context, noile planuri-cadru pentru învățământul liceal, aflate în dezbatere publică, își propun să ofere elevilor mai multă autonomie și flexibilitate în procesul educațional.
Ministerul Educației și Cercetării a propus o serie de modificări menite să adapteze sistemul educațional la nevoile actuale ale elevilor. Printre principalele schimbări se numără introducerea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii (CDEOȘ), care va reprezenta 15% din totalul materiei studiate. Această măsură înlocuiește curriculumul la decizia școlii, oferind astfel liceenilor posibilitatea de a alege discipline opționale care să le susțină interesele și viitoarea carieră.
Reprezentanții World Vision România consideră că această măsură va contribui la dezvoltarea personală a elevilor și la o mai bună integrare a acestora pe piața muncii. Flexibilizarea conținutului educațional este o practică aplicată cu succes în alte sisteme de învățământ internaționale, iar adaptarea sa în România este văzută ca un pas necesar pentru modernizarea educației.
Copiii din Consiliul Consultativ al Copiilor din cadrul World Vision România apreciază introducerea curriculumului la decizia elevului și consideră că aceasta va contribui la dezvoltarea și autonomia lor în liceu. Cu toate acestea, ei își exprimă îngrijorarea cu privire la capacitatea școlilor de a implementa aceste schimbări, în special în mediul rural.
„Considerăm că această îngrijorare este cauzată, în principal, de faptul că în clase elevii nu sunt, în general, în centrul procesului de educație, iar încrederea lor în instituții este extrem de scăzută: peste 60% din tineri nu au încredere în instituțiile statului, iar 90% spun că politicienii mint”, arată studiul citat.
De asemenea, există temeri legate de lipsa cadrelor didactice specializate pentru a preda materiile opționale propuse.
„Multe dintre aceste materii riscă să nu fie disponibile în toate școlile, mai ales în zonele rurale, unde deficitul de profesori este o problemă majoră”, avertizează Consiliul Consultativ al Copiilor.
Citește și: Ce este generația Alfa și ce trebuie să știe părinții care au copii născuți după anul 2010
Pentru ca reforma educațională să aibă un impact pozitiv, specialiștii consideră că școlile trebuie să fie sprijinite cu resurse adecvate. O soluție propusă de elevi este gruparea disciplinelor opționale în anumite zile, astfel încât profesorii specializați să poată preda în mai multe școli, inclusiv în mediul rural.
„Școlile trebuie să fie susținute cu resurse pentru a deveni atractive pentru specialiști și a ajunge la elevi cu opționalele cele mai potrivite pentru oferta școlii”, subliniază reprezentanții Consiliului Consultativ al Copiilor.
De asemenea, copiii atrag atenția asupra faptului că noua libertate oferită elevilor trebuie să fie însoțită de sprijin real pentru orientarea lor educațională și profesională.
„Elevii nu au mai fost puși în această ipostază până acum, astfel va fi dificil dacă nu vor avea repere clare în a se orienta pentru alegerea opționalului. Ne dorim un sistem real de susținere care să îi ajute să conștientizeze importanța educației în viața lor”, au declarat reprezentanții elevilor.
Mihaela Nabăr, directorul executiv al World Vision România, subliniază că descentralizarea deciziilor privind curriculumul va duce la o colaborare mai eficientă între elevi, profesori și părinți. Totuși, pentru ca această schimbare să aibă efectele dorite, este nevoie de cadre didactice bine pregătite și de părinți care să înțeleagă importanța implicării copiilor în alegerea propriului traseu educațional.
„Avem șansa de a pregăti următoarele generații pentru o adaptare mai bună pe piața muncii, având în vedere atât interesul lor, cât și al comunității. Va urma însă o perioadă de test și învățare: trebuie să ne asigurăm că vocea copilului este real ascultată. Pentru acest lucru avem nevoie de profesori pregătiți și părinți care să înțeleagă în mod real importanța acestei alegeri”, a declarat Mihaela Nabăr.
Totodată, ea consideră că succesul noilor planuri-cadru depinde de comunicare, informare și formare constantă a tuturor actorilor implicați.
„Este important să reprioritizăm importanța educației la nivel local, iar acest lucru se poate face doar prin investiții monitorizate îndeaproape și prin promovarea modelelor de bună practică”, a adăugat aceasta.
În România, una dintre marile provocări rămâne menținerea elevilor în sistemul educațional. Potrivit World Vision România, peste 40% dintre copiii de gimnaziu nu doresc să meargă la liceu, preferând să se angajeze sau să urmeze un curs de calificare. În rândul liceenilor, un procent similar nu își dorește să urmeze o facultate, ci să intre direct pe piața muncii sau să își deschidă propria afacere.
Această realitate subliniază nevoia unui sistem educațional mai adaptabil, care să le ofere elevilor atât competențe teoretice, cât și practice, pentru ca aceștia să își poată construi un viitor sigur, indiferent de traseul ales.
Prin urmare, implementarea noilor planuri-cadru trebuie să fie însoțită de mecanisme eficiente de sprijin, astfel încât fiecare elev să aibă oportunitatea reală de a-și urma pasiunile și aspirațiile. Investițiile în educație și implicarea activă a tuturor factorilor decizionali sunt esențiale pentru a transforma această reformă într-un succes real.