Cum își etalau femeile frumusețea, în perioada interbelică. Cine era modelul româncelor și ce tendințe în modă existau

Perioada interbelică (1918-1939) a fost o epocă de transformări sociale și culturale profunde, reflectate în modă și stilul de viață al românilor. În acești ani, grija pentru vestimentație și imaginea personală a devenit un simbol al modernității și emancipării, iar Hélène Chrissoveloni, o figură centrală a societății gălățene și a aristocrației românești, a jucat un rol crucial în dictarea tendințelor vestimentare pentru elita din România.

Hélène Chrissoveloni, muza eleganței interbelice

Epoca interbelică a fost marcată de influențele puternice ale modei occidentale, mai ales cele din Paris și Londra. În acest context, orașele mari din România, precum București, Cluj sau Galați, au devenit centre ale eleganței și rafinamentului. Doamnele și domnii din înalta societate nu doar că urmăreau cu atenție moda internațională, dar o adaptau în funcție de gusturile și tradițiile locale.

Hélène Chrissoveloni, o tânără inteligentă și frumoasă, a fost una dintre cele mai influente femei din România interbelică. Provenită din familia de bancheri Chrissoveloni, cu rădăcini grecești, ea era cunoscută pentru gustul ei desăvârșit și pentru capacitatea de a aduce moda pariziană în saloanele românești. Prin ținutele sale impecabile și prin aparițiile publice, Hélène a devenit un etalon al stilului și rafinamentului, atât la Galați, cât și la București, unde frecventa cercurile aristocratice și regale.

Moda feminină: eleganță și emancipare

În perioada interbelică, femeile au adoptat un stil de vestimentație care reflecta noile lor aspirații de independență și emancipare. Rochiile erau scurtate până la genunchi, iar talia era subliniată cu corsete elegante. Fustele-clopot, decorate cu dantelă fină și materiale pastelate, au devenit un simbol al feminității.

Cum să te îmbraci iarna cu stil. Idei de ținute care te mențin în pas cu moda și când e…

Când temperaturile scad drastic, tendința multora este să prioritizeze căldura în defavoarea stilului. Cu toate acestea, iarna nu trebuie să însemne sacrificarea completă a aspectului…

Ce să NU porți anul acesta la petreceri. 7 ținute care nu mai sunt în tendințe

Moda evoluează constant, iar ceea ce a fost în vogă sezonul trecut poate deveni rapid demodat. Dacă vrei să atragi priviri la petrecerile din acest…

Frumoasa Hélène Chrissoveloni a adus moda pariziană în România, fiind un exemplu pentru doamnele din înalta societate. Ea își comanda rochiile direct din casele de modă din Paris, iar croitorii locali erau instruiți să copieze stilurile care dominau capitala franceză. Celebrele rochii cu spatele decoltat, purtate la balurile elegante, erau acompaniate de mantouri din blană fină, bijuterii cu perle și broșe sofisticate. Pălăriile cu boruri largi și umbreluțele asigurau protecția împotriva soarelui, păstrând paloarea tenului, considerată un semn al distincției.

Citește și: Cum se machiau femeile în urmă cu 100 de ani. Curentul flapper a influențat puternic moda anilor ’20

Moda bărbătească: sobrietate și rafinament

Pe de altă parte, moda bărbătească a rămas mai conservatoare. Domnii din înalta societate purtau costume din materiale scumpe, de obicei în culori închise, și erau atenți la fiecare detaliu al ținutei. Vestele și sacourile erau nelipsite, iar cravata și pălăria făceau parte din garderoba obligatorie. Cei mai îndrăzneți dintre tineri adoptau stiluri inspirate din filmele americane, purtând ghete lăcuite în stilul lui Al Capone sau bastoane cu mâner din fildeș.

Domnii respectabili nu ieșeau niciodată pe stradă fără baston și pălărie, pe care o scoteau politicos în fața doamnelor. De asemenea, mustața era considerată un simbol al masculinității, iar ceasul de buzunar cu lanț din aur sau argint era un accesoriu nelipsit din ținuta zilnică.

Seratele și balurile, ocazii de etalare a eleganței

Balurile și seratele erau cele mai așteptate evenimente sociale ale epocii interbelice. Fie că erau organizate la Galați, București sau în alte orașe importante, aceste evenimente erau ocazii de etalare a celor mai frumoase ținute și accesorii. Hélène Chrissoveloni era adesea invitată la astfel de baluri, iar aparițiile sale erau considerate un reper al eleganței.

În acele vremuri, femeile din elita gălățeană își alegeau cu grijă ținutele, consultând reviste de modă din străinătate sau chiar apelând la croitori parizieni. Rochiile din dantelă, blănurile de lux și bijuteriile din aur și perle erau simboluri ale statutului social și ale bunului gust.

Impactul modei occidentale asupra societății gălățene

Moda occidentală a avut un impact puternic asupra societății gălățene, un oraș preponderent comercial, cu legături strânse cu Europa de Vest. Negustorii gălățeni călătoreau frecvent în străinătate, aducând cu ei nu doar mărfuri, ci și influențe culturale și vestimentare. Astfel, doamnele și domnii din Galați au început să adopte tendințele modei pariziene și londoneze, îmbinându-le cu stilurile tradiționale românești.

În oraș, strada Domnească devenise locul preferat de promenadă al gălățenilor, un spațiu unde cei din înalta societate își etalau ținutele elegante. Fiecare ieșire în public era o ocazie de a afișa rafinament și statut social, iar discuțiile despre modă și tendințe erau frecvente în rândul elitei.

Citește și: Tunsori superbe pentru femeile cu părul drept. 10 idei la modă în 2024

Diversitatea portului în funcție de statutul social

Deși grija pentru vestimentație era prezentă la toate nivelurile societății, exista o diferență semnificativă între cei bogați și cei mai puțin înstăriți. Cei din clasa superioară aveau acces la cele mai fine materiale și la croitori de renume, în timp ce oamenii cu venituri modeste se îmbrăcau de la magazine de mâna a doua sau își confecționau singuri hainele, cu ajutorul rudelor care cunoșteau croitoria.

Personalul casnic purta haine speciale în timpul serviciului, adesea mai modeste decât cele purtate de stăpânii lor. Cu toate acestea, chiar și în rândul claselor mai modeste, exista o atenție deosebită pentru ținută, în special în ocaziile speciale, cum ar fi sărbătorile sau seratele comunității.

Epoca interbelică a fost un moment de înflorire culturală și de redefinire a identității naționale, iar moda a jucat un rol esențial în această transformare. Hélène Chrissoveloni, prin eleganța și influența sa, a stabilit standardele vestimentare pentru elita românească, în special în Galați, un oraș care și-a lăsat amprenta pe harta modei interbelice.

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!