Iată cum poți fi fericit, respectând șase sfaturi ale experților de la Universitatea Harvard. De altfel, unele persoane susțin că „găsirea” fericirii pare a fi o preocupare mai importantă, în zilele noastre, decât aceea de a deveni milionar sau a avea „tinerețe veșnică”. Găsirea fericirii este chiar un subiect de studiu la prestigioasa Universitate Harvard.
De câțiva ani, unii dintre studenții la psihologie de la această universitate americană sunt puțin mai fericiți, nu doar pentru că au studiat la una dintre cele mai bune facultăți din lume, ci pentru că, de fapt, au învățat asta în cadrul unei materii studiate la cursuri. Profesorul lor „de fericire” este medicul israelian Tal Ben-Shahar. Este expert în Psihologie Pozitivă, una dintre cele mai răspândite și acceptate curente din lume. El însuși o definește drept „știința fericirii”. De fapt, el susține că bucuria poate fi învățată, în același mod în care se învață schiuul sau mersul e bicicletă: cu tehnică și practică.
Principiile extrase din studiile lui Tal Ben Shahar au făcut înconjurul lumii sub motto-ul „nu trebuie să fii perfect pentru a duce o viață mai bogată și mai fericită”. Secretul pare să fie în acceptarea vieții așa cum este, care, spune el, „te va elibera de teama de eșec și de așteptările perfecționiste”.
Peste 1.400 de studenți au participat la cursul lui de Psihologie în leadership. Profesorul susține că „tocmai așteptarea de a fi perfect fericiți este cea care ne face mai puțin fericiți”, explică el.
1. Iartă-ți eșecurile. Mai mult: sărbătorește-le! „La fel cum este inutil să te plângi de efectul gravitației asupra Pământului, este imposibil să încerci să trăiești fără emoții negative, deoarece acestea fac parte din viață și sunt la fel de naturale ca bucuria, fericirea și bunăstarea. Acceptând emoții negative, ne vom putea deschide pentru a ne bucura de pozitivitate și bucurie”, adaugă expertul. Este vorba de a ne da dreptul de a fi oameni și de a ne ierta slăbiciunile. Deja în 1992, Mauger și colaboratorii săi au studiat efectele iertării, constatând că nivelurile scăzute de iertare față de sine erau legate de prezența unor tulburări precum depresia, anxietatea și stima de sine scăzută.
2. Nu lua binele ca și cum ți s-ar cuveni: fii recunoscător pentru tot, lucruri mari sau mici. „Când suntem supărați și credem că lucrurile vor fi mereu la fel, nu suntem foarte realiști”.
3. Fă sport. Nu trebuie să te antrenezi la sală sau să alergi 10 kilometri pe zi. Este suficient să practicăm un exercițiu blând precum mersul vioi timp de 30 de minute pe zi. Asta va elibera în creierul endorfine, acele substanțe care ne fac să ne simțim fericiți. Sunt, de fapt, opiacee naturale produse de propriul creier, care atenuează durerea și provoacă plăcere, potrivit antrenorului Luis Javier González.
4. Simplifică-ți viața, atât în timpul liber, cât și la muncă. „Să identificăm ceea ce este cu adevărat important și să ne concentrăm asupra lui”, propune Tal Ben-Shahar. El spune că cel mai bine este să te concentrezi pe ceva și să nu încerci să faci totul în același timp. Și nu se referă doar la muncă, ci și la zona personală și timpul liber: „Mai bine închide-ți telefonul și deconectează -te de la serviciu pentru două-trei ore pe care să le petreci cu familia”, citează elpais.com.
5. Învață să meditezi. Acest obicei simplu combate stresul. Miriam Subirana, doctor de la Universitatea din Barcelona, scriitoare și profesor de meditație și mindfulness, spune că „pe termen lung, practica exercițiilor de meditație ajută să facem față mai bine problemelor din viață, să depășim crizele cu o forță interioară mai mare și să ne descurcăm mai bine în orice împrejurare”. Profesorul de la Harvard adaugă că este și un moment ideal pentru a ne îndrepta gândurile către partea pozitivă a lucrurilor. Deși nu există un consens că optimismul va garanta succesul, vă va aduce un moment plăcut de liniște.
6. Încearcă să fii rezilient. Fericirea depinde de starea noastră mentală, nu de contul din bancă. „Nivelul nostru de fericire va fi determinat de ceea ce e important pentru noi și de importanța succesului sau eșecului”, mai spune el. Acesta este cunoscut sub numele de locus of control sau „locul în care plasăm responsabilitatea”, un termen descoperit și definit de psihologul Julian Rotter la mijlocul secolului al XX-lea. Subiectul a fost cercetat pe larg în jurul caracterului oamenilor: pacienții depresivi care își atribuie lor propriile eșecuri, iar succesul propriu îl atribuie unor surse externe.