Cum se ciocnesc ouăle roșii în a doua zi de Paște. Mulți români nu știu

Care sunt regulile de care trebuie să ții cont
Cum se ciocnesc ouăle roșii în a doua zi de Paște. Mulți români nu știu

Ciocnitul ouălor pentru creștini este permis după slujba de Înviere a Mântuitorului în noaptea Paștelui până la Iaspas, adică Înălțarea Sa la ceruri. Chiar dacă regulile ciocnitului ouălor poate fi diferite de la o zonă la alta, respectarea acestora este obligatorie.

Cum se ciocnesc ouăle de Paște. Tradiții de care toți creștinii țin cont

Prima regulă generală este că primul care ciocneşte este cel mai vârstnic bărbat de la masă. Astfel, persoana mai în varstă ciocneşte capul oului ţinut de partener, rostind cunoscuta formula „Hristos a înviat!”, în timp ce acesta va răspunde cu cuvintele „Adevarat a înviat!”. Mai departe, ciocnesc soții între ei, apoi copiii cu părinţii, după care părinţii cu celelalte rude, cu prietenii şi ceilalți invitați de la masă.

Se spune că nu e bine să mănânci oul cu sare în ziua de Paște, căci vei transpira tot anul. De asemenea, este bine să mănânce toată familia din primul ou ciocnit pentru a fi mereu împreună.

La masa de Paște e bine ca mai întâi să mănânci un ou, căci se spune că acesta aduce sănătate trupului pe parcursul anului. Apoi consumă pește și pui pentru a fi spinten precum peștele și ușor ca pasărea. Se mai spune că personele cu care ciocnești ouăle vopsite în ziua de Paşte, te vei întâlni în lumea cealaltă. Dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşte şi nu se strică, vei avea noroc tot anul.

Tradiția din bătrâni spune că persoana care va ciocni un ou care are două gălbenușuri se va căsători în curând. Ouăle de Paşte apără de ghinioane, iar coaja lor, îngropată în pământ, apără vitele de deochi. Fetele nemăritate păstrează cojile de ouă ca să grăbească căsătoria.

Citește și – Semnul care arată clar că ouăle fierte sunt stricate. Nu le mai consuma sub nicio formă dacă observi asta

Ce fac creștinii în a doua zi de Paște

Tradiția spune că în a doua zi de Paște finii merg la nași cu dar de colaci, un covor țesut în casă și un ulcior. Băieții mergeau la fete cu stropitul şi cu văluritul, iar o năframă albă pusă într-o prăjină se poartă în fruntea alaiului care merge din casă în casă şi face urări de Paşte. Tradiția udatului s-a mai păstrat în zona Transilvaniei și are semnificația unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum.

Citește și – Ce poți face cu ouăle rămase de la Paște. 5 rețete simple, delicioase și rapide

Rămâi la curent cu ultimele materiale exclusive și noutăți despre tot ce te interesează, pe Canalul nostru de WhatsApp!

Urmăriți EGO.ro și pe
Cine este Roxana Mînzatu, femeia care a obținut postul de vicepreședinte al Comisiei Europene
10 1 note
Ți plăcut articolul? Dă și tu o notă

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *