Apa sfințită de la Bobotează este folosită de credincioși atât pentru a fi băută, cât și pentru a stropi cu ea în casă sau în gospodărie, pentru a fi feriți de necazuri. În ceea ce privește denumirea, se întâlnesc mai multe forme: agheasmă, agheazmă și aghiazmă. Una singură este însă cea corectă.
Apa sfințită la biserică se folosește atât de către preoți, cât și de către credincioși. Reprezentanții bisericii folosesc busuioc uscat, înmuiat în apă fințită, atunci când vin în casele credincioșilor pentru a face sfeștanii sau pentru a vesti diverse sărbători, precum Botezul Domnului.
Citește și: Când este bine să iei anafură și agheasmă în post. În ce ordine se iau, de fapt
În ceea ce privește numele, aceasta este întâlnită atât sub denumirea de agheasmă, cât și de aghiazmă sau agheazmă. Potrivit DOOM 2, singura formă corectă, acceptată în limba română a acestui cuvânt este cea de agheasmă. În DEX, pe de altă parte, varianta online, este acceptată și forma aghiasmă.
Pe lângă acestea, există și o serie de regionalisme și arhaisme, care sunt acceptate ca atare. În Banat, de exemplu, i se spune ”iasmă”, iar în Muntenia este întâlnită forma ”aiasmă”.
Sfințirea apelor de către preoți se poate face de mai multe ori pe an. Doar în ziua de Bobotează se pregătește însă Agheasma Mare. În celelalte zile din an sau cu ocazia altor sărbători, precum Izvorul Tămăduirii, apa sfințită de către preoți este Agheasmă Mică.
Agheasma Mare de la Bobotează se poate bea timp de 8 zile consecutiv, dimineața, pe stomacul gol. Se poate folosi și pentru a stropi prin casă, iar ce rămâne se pătrează în sticle curate, la frigider. Agheasma Mare se spune că are puteri tămăduitoare, iar oamenii apelează la ea atunci când au probleme de sănătate sau necazuri.
Citește și: Câte zile se bea agheasmă după Bobotează, potrivit tradiției. Cum trebuie păstrată apa sfințită
”Agheasma este apa vie, leacul care revigorează trupul şi sufletul. De Bobotează se prăznuieşte sfânta şi dumnezeiasca arătare a Domnului Iisus Hristos. În Ajunul Bobotezei, preoţii au stropit toate casele cu apă sfinţită şi un mănunchi de busuioc, o practică ce poartă noroc. Sărbătoarea este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului – momentul naşterii spirituale a Mântuitorului. Întrucât în această zi Iisus s-a prezentat pentru prima dată în lume, sărbătoarea se mai numeşte şi Epifanie, Teofanie, Arătarea Domnului sau Descoperirea Cuvântului Întrupat“, a explicat părintele Paul Tudorache, de la parohia Sf. Cuvioasă Parascheva din Călăraşi.