Limba română este o limbă fonetică, ceea ce înseamnă că majoritatea cuvintelor se citesc așa cum se scriu. Deși pare o limbă ușoară, la prima vedere, sunt unele cuvinte care îi pun în dificultate pe oameni, atunci când vine vorba despre forma corectă. Care este cuvântul din limba română pe care 90% dintre români îl scriu greșit? Majoritatea pun o literă în plus.
Unele cuvinte din limba română pun mai multe probleme decât altele. Din cauză că sunt folosite frecvent în mod greșit, oamenii se obișnuiesc să le utilizeze așa. Odată intrate în vocabular, românii nici nu își mai pun problema dacă sunt corecte sau nu, ci le folosesc ca atare.
Citește și: Câte cuvinte rostește un om până la vârsta de 70 de ani. Nu te-ai fi gândit niciodată la acest număr
Unul dintre cuvintele care pun cele mai multe probleme este „repercusiune”. Majoritatea oamenilor pun un „r” în plus în interiorul cuvântului și îl rostesc și scriu „repercursiune”, formă care este greșită. Cuvântul se referă la consecință sau urmare și provine din limba franceză, originalul fiind „repercussion”.
Alte cuvinte pe care mulți români le folosesc greșit sunt: „servici” (în loc de „serviciu”), „inopinant” (în loc de „inopinat”), „monstră” (în loc de „mostră”), „chibrite” (în loc de „chibrituri”), „bacnotă” (în loc de „bancnotă”) etc.
Limba română are câteva particularități surprinzătoare. În vocabularul ei există câteva cuvinte care nu pot fi traduse în alte limbi. Deși au corespondent sau pot fi explicate, nu pot fi traduse mot-a-mot.
Dor. Deși toate limbile au, sub o formă sau alta, noțiunea de a-ți fi dor de cineva sau a-i simți lipsa, aceasta se bazează pe un verb, nu pe un substantiv, cum este cuvântul „dor”. Englezii spun „i miss you”, atunci când vor să transmită cuiva că îi simt lipsa. Francezii spun „tu me manques” („îmi lipsești”), iar spaniolii „te extrano”. Nicio altă limbă nu are un echivalent pentru substantivul „dor”.
Citește și: Singurul cuvânt care se pronunță la fel în toate limbile. Puțini știu asta, ce semnificație are de fapt
Doină. Aceasta este o specie lirică aparținând folclorului românesc. Aceasta exprimă sentimente de dor, de jale, de revoltă etc și se regăsește și în literatură, sub formă de poezie. Noțiunea poate fi explicată în alte limbi, însă nu are corespondent fix.
Mărțișor. Obiectele pe care le oferim pe 1 martie, precum și tradiția sărbătorii în sine sunt ceva cu specific românesc 100%. Din simplul motiv că această sărbătoare care marchează începutul primăverii nu există în alte culturi, cuvântul „mărțișor” este imposibil de tradus în alte limbi.