Schimbarea orei are loc de două ori pe an, în primăvară și toamnă. Mai exact, în martie, ceasul se dă cu o oră înainte, iar în octombrie revine la ora inițială, ceasul fiind dat cu o oră înapoi. Iată de ce se schimbă ora de fapt și când vom trece la ora de iarnă.
În noaptea de sâmbătă, 28 octombrie, spre duminică, 29 octombrie, România va trece la ora de iarnă, când ceasurile se dau înapoi cu o oră și astfel ora 04.00 va deveni ora 03.00. Ziua de duminică va avea 25 de ore și va fi cea mai lungă zi din an.
Practic, în acest weekend se revine la ora normală care a fost schimbată odată cu introducerea sistemului orei de vară, idee vehiculată pentru prima oară de omul de știință Benjamin Franklin, în anul 1784. Scopul trecerii de la ora de iarnă la cea de vară a fost acela ca oamenii să beneficieze de mai multă lumină naturală, dar s-a luat în calcul și o eventuală creștere a productivității în domenii precum agricultura.
Citește și: Ce se întâmplă de fapt în corp când trecem la ora de vară. Primul lucru pe care îl vei observa
În ultimii ani, schimbarea orei a fost intenst dezbătută, Uniunea Europeană a cerut statelor membre să decidă la care dintre cele două ore vor rămâne. Însă până acum nu a fost luată nicio hotărâre în acest sens.
Parlamentul European susține propunerea privind renunțarea la schimbarea orei. Inițial, termenul până la care statele membre puteau lua o decizie era 2019, apoi s-a vorbit de 2021. Până la acest termen, țările din blocul comunitar trebuiau să ia o decizie și să aleagă la care dintre cele două ore vor rămâne. Deocamndată, însă, nici România și nici alte state membre nu au luat o hotărâre cu privire la renunțarea schimbării orei.
Țara noastră a implementat acest sistem de schimbare a orei pentru prima dată în 1932. Pe atunci, ora se schimba în prima duminică a lunii aprilie, respectiv în prima duminică a lunii octombrie. Această practică a rămas valabilă până în 1943, când legea trecerii la ora de vară nu a mai fost în vigoare. În 1979, s-a revenit însă la sistemul de schimbare a orei.
În 1997, guvernul României a emis o ordonanță de urgență prin care orarul de vară să fie corelat cu cel practicat în țările din UE.
Prima țară care a introdus ora de vară a fost Germania, în 1916 (între 30 aprilie și 1 octombire). A urmat apoi Marea Britanie, tot în 1916 (între 21 mai și 16 octombrie). Ulterior s-au alăturat și alte state: Belgia, Denemarca, Franţa, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia şi Tasmania.
Citește și: Se mai schimbă sau nu ora în 2023? Țările care au renunțat la schimbarea orei de vară
În SUA, Senatul a adoptat o măsură, la 16 martie 2022, prin care se stabilea rămânerea definitivă la ora de vară pe întreg teritoriul Statelor Unite. Ceea ce înseamnă că toamna nu mai era nevoie ca seasul să fie dat înapoi.
Legea avea nevoie să fie votată și în Camera Reprezentanților și să ajungă apoi la promulgare la președintele Joe Biden. Acest lucru nu s-a mai întâlmplat însă nici până acum. Între timp, a apărut însă o măsură de compromis: în loc de octombrie, trecerea la ora de vară se amână cu o săptămână în SUA, pentru 6 noiembrie.
Potrivit celor mai recente studii, multe persoane sunt afectate de shchimbarea orei. Un sondaj UE arată că peste 4,6 milioane de oameni resimt disconfort fizic și mental atunci când se întâmplă acest lucru. Cele mai frecvente probleme sunt cele legate de somn. Oamenii întâmpină dificultăți în a adormi sau au chiar insomnii.
Aproximativ 40% dintre respondenți au spus că au avut probleme în a se concentra, iar o treime s-au simțit irascibili. Unele persoane acuză o oboseală puternică după schimbarea orei de vară (când ceasurile se dau înainte cu o oră), însoţită eventual de o senzaţie de disconfort şi chiar de dureri de cap.