Joia Verde, cunoscută în popor și sub numele de Joia Rea, este una dintre cele mai importante zile din Săptămâna Luminată. Celebrată în a cincea zi după Paști, această zi este dedicată naturii și legăturii dintre om și pământ. În tradiția populară românească, Joia Verde este încărcată de obiceiuri, superstiții și interdicții, menite să aducă echilibru în viața comunității și să protejeze recoltele. Ziua este considerată un moment de reflecție asupra mediului înconjurător, dar și un prilej pentru a cinsti grădinile, holdele și grânele, în speranța unor roade bogate.
Joia Verde face parte din Săptămâna Luminată, perioada care urmează Paștelui, fiind asociată cu fertilitatea pământului și renașterea naturii. Este o zi dedicată protecției culturilor și respectului față de mediul înconjurător. În multe zone din țară, oamenii aduc ofrande naturii, sperând să aibă parte de recolte bogate și un an agricol roditor.
În această zi, este interzisă munca în gospodărie și la câmp. Se crede că cei care încalcă această regulă riscă să atragă asupra lor nenorociri precum seceta, dăunătorii sau alte calamități care pot afecta grav culturile. Superstițiile spun că iarba va crește în locuri nedorite dacă se muncește în Joia Verde. Totodată, sunt interzise spălatul și albitul rufelor.
Pe lângă interdicția muncii, Joia Verde vine cu o serie de ritualuri și credințe adânc înrădăcinate în cultura populară. În unele regiuni, se practică ritualuri cu apă sfințită, care este apoi folosită pentru a proteja gospodăria și culturile. Un obicei răspândit este purtarea a 44 de găleți cu apă și aprinderea a două lumânări la cele patru colțuri ale curții. Apa astfel sfințită se varsă apoi în fântâna din curte, în cadrul unui ritual dedicat morților.
Călătoriile sunt și ele evitate în această zi, din convingerea că pot aduce dificultăți neașteptate. Se spune că cei care pleacă la drum în Joia Rea pot întâmpina probleme, iar cei care muncesc ar putea suferi pierderi financiare sau alte necazuri.
Printre cei care respectă cu strictețe această zi se numără și comunitățile de rromi. Pentru ei, Joia Verde este prilejul de a se reuni cu rudele din țară și din străinătate, într-o tradiție veche de peste 70 de ani. Este un moment important din an, cu o încărcătură simbolică aparte.
Un alt obicei specific acestei zile este legat de „furatul fetelor frumoase” de către viitorii lor soți. De asemenea, este o zi potrivită pentru împăcarea familiilor, iar conflictele sunt deseori lăsate deoparte sau soluționate tocmai în această zi specială. Astfel, Joia Verde rămâne o zi cu multiple semnificații – spirituale, sociale și legate de natură – care continuă să fie respectată în multe comunități din România.