Dragostea și încrederea, deși sunt adesea complementare, în unele situații par să nu coexiste și să aducă multă confuzie într-o relație de cuplu. Cel puțin asta simt eu acum, pentru că îl iubesc, dar nu mai am încredere în el. M-a înșelat și nu pot trece peste asta.
Da, știu, toată lumea îmi spune să merg mai departe. Suntem împreună de 15 ani, avem un copil, e păcat să ne facem praf familia. Dar nu pot să mai am încredere în el, iar asta ne afectează grav viața de familie.
E greu să mai crezi într-un om care te-a mințit timp de doi ani de zile. Îmi spunea că merge „cu băieții la o bere” sau în delegații, însă el era în cu totul altă parte.
Nu am vrut niciodată să mă uit pe contul lui de Facebook și nici nu am obiceiul să-i controlez telefonul. Probabil tocmai faptul că aveam încredere deplină în el l-a făcut să fie neglijent. Am văzut fără să vreau, când telefonul lui era pe masă și el nu era în apropiere. Mi-a atras atenția când a apărut notificarea, faptul că imaginea de la sender îmi era cunoscută. Era Mirabela, prietena mea cea mai bună și nu înțelegeam ce are să-i spună lui, fără să știu și eu. Așa că am făcut ceva ce nu aș fi făcut în mod normal, m-am uitat în telefonul lui. Am avut nevoie să stau jos când am văzut ce-și scriau. Ce-și scriau reciproc, cum vorbeau despre mine, cum se înțelegeau ce să-mi spună ca eu să cred și făceau schimb de informații despre ce au vorbit cu mine fiecare în parte. A fost extrem de urât. Nu cred că m-am simțit vreodată mai acut gustul trădării.
Când a intrat în cameră și m-a văzut schimbată la față, cu telefonul lui în mână, a sărit ca ars și mi l-a smuls din mînă, apoi a făcut scandal pentru că m-am uitat. Nici măcar nu am putut să-i spun nimic. Încă nu-mi revenisem din șoc. L-am întrebat doar, la câteva minute după ce și-a încheiat tirada, de când durează relația lui cu Mirabela. După ce m-a făcut inițial nebună și că mintea mea a luat-o razna, am început să-i redau pasaje din mesajele trimise de ei și i-am spus că e prea târziu să o mai dreagă. I-am făcut bagajele și i-am spus să plece la ea, sau unde o vrea. După încă o repriză de scandal, în acea noapte a plecat. A venit abia a doua zi dimineață, și-a strâns tot și a plecat. La tot acest spectacol a asistat fiul nostru de 9 ani, care acum e foarte confuz și își gestionează greu emoțiile. Cel mai probabil va face terapie cu un psiholog, pentru că nu vreau să ducă cu el astfel de traume în viața de adult.
Au trecut aproape trei luni de atunci. În primele două săptămâni nu a dat niciun semn de viață, însă după aceea a început să sune și să-l ceară la telefon pe Filip, fiul nostru. Apoi, după câteva zile a spus că vrea să vină să-l vadă. După încă două săptămâni a vrut să se întoarcă acasă. Nu am acceptat.
Știu că ar trebui să îi mai dau o șansă, însă m-a înșelat și nu pot trece peste asta. Nu a fost o simplă aventură. A fost o relație de mai bine de doi ani. Doi ani în care m-a mințit, atât el, cât și prietena mea. Era ca sora mea. Nu înțeleg cum au putut să mă trădeze atât de urât.
Poate îl voi putea ierta într-o zi, dar acea zi încă nu a venit.
Dacă ai și tu o poveste despre care crezi că merită spusă, nu ezita sa ne ajuți să o facem cunoscută comunității Ego.ro. Aici se leagă prietenii sau poți afla răspunsuri pe care alte persoane e posbil să ți le ascundă, din diferite motive. Scrie-ne povestea ta pe redactia@ego.ro, anunță-ne cum vrei să apară și dacă ai nevoie și de opinia unui specialist. Putem cere părerea unui expert și poate așa găsești mai ușor o rezolvare, o alinare sau măcar un gând bun din partea comunității EGO.RO!. De asemnea, la cerere, identitatea persoanei care ne scrie nu va fi făcută publică!