Anul 2025 vine cu schimbări economice și sociale semnificative, marcate de noi taxe, plafonări bugetare, dar și progrese în integrarea europeană. Printre cele mai notabile noutăți se numără intrarea României în spațiul Schengen terestru și măsurile economice adoptate prin „ordonanța-trenuleț”. Acestea sunt menite să reducă deficitul bugetar și să asigure stabilitatea financiară, însă impactul asupra populației și economiei este amplu dezbătut.
Un moment istoric pentru România este intrarea în spațiul Schengen terestru, oficializată la 1 ianuarie 2025. După integrarea spațiului aerian și naval în 2024, România își finalizează parcursul către aderarea deplină la Schengen, un proces blocat ani de zile de opoziția unor state membre precum Austria și Olanda.
Această schimbare elimină controalele vamale la granițele terestre cu alte state membre Schengen, aducând beneficii economice și sociale majore. Transportatorii și exportatorii vor beneficia de timpi de tranzit reduși, ceea ce va contribui la o creștere economică mai accelerată. În același timp, populația va resimți avantajele mobilității sporite și simplificării procedurilor de călătorie. Totuși, există posibilitatea reintroducerii temporare a controalelor în situații excepționale, așa cum s-a întâmplat în alte țări, precum Germania.
Anul 2025 vine și cu majorări de taxe și eliminarea unor facilități fiscale, în urma adoptării „ordonanței-trenuleț”. Printre cele mai importante schimbări se numără:
Totodată, facilitățile fiscale acordate unor categorii profesionale precum IT-iștii, constructorii, agricultorii și angajații din industria alimentară vor fi eliminate. Aceștia aveau până acum scutiri de impozite pentru venituri de până la 10.000 de lei brut, iar în lipsa unor compensații din partea angajatorilor, salariile lor ar putea scădea semnificativ.
O altă componentă esențială a „ordonanței-trenuleț” o reprezintă măsurile de austeritate, care afectează direct pensionarii și angajații din sectorul public. Acestea includ:
În plus, voucherele de vacanță vor fi condiționate de o coplată din partea angajaților, iar angajările în sistemul public vor fi blocate. De asemenea, studenții vor beneficia de reduceri de 90% la transport doar pe ruta domiciliu-facultate și pentru mijloacele de transport în comun.
Anul 2025 aduce și majorări ale taxelor locale, o măsură adoptată anterior, dar care intră acum în vigoare în funcție de deciziile fiecărui consiliu local. În București, spre exemplu, taxele pentru locuințe și autoturisme vor crește cu 10,4%, conform proiectului adoptat de autoritățile locale.
În același timp, prețurile la energie și polițele RCA sunt așteptate să crească semnificativ. Plafonarea tarifelor la energie electrică și gaze expiră la 31 martie 2025, iar tarifele vor reveni la nivelul pieței, ceea ce va duce la creșteri de peste 60% pentru unele categorii de consumatori. La polițele RCA, noile tarife publicate de ASF indică scumpiri între 5% și 30%, ceea ce va afecta în special transportatorii.
Măsurile economice și sociale din 2025 sunt adoptate în contextul unei nevoi urgente de a reduce deficitul bugetar și a gestiona datoria publică. Cu toate acestea, impactul lor asupra populației și mediului de afaceri este deja subiect de controversă. Pe de o parte, eliminarea barierelor în cadrul spațiului Schengen oferă oportunități economice, însă creșterile de taxe, eliminarea facilităților fiscale și majorările de prețuri la energie și RCA vor genera presiuni financiare asupra gospodăriilor și companiilor.
Anul 2025 se anunță unul plin de provocări pentru România, marcând atât progrese importante, cât și măsuri economice controversate. Cum vor influența acestea economia și viața de zi cu zi rămâne de văzut, însă este clar că adaptarea la noile realități va necesita eforturi considerabile din partea tuturor actorilor implicați.