Am deschis ochii și am simțit un nod în stomac. Știu că lucrurile nu vor mai fi la fel. Mi-am înșelat iubitul și greutatea acestei trădări mă apăsa cu fiecare minut ce trece. Nu pot să-mi iert greșeala, știu ce mare suferință i-am provocat și lui, dar nici nu vreau să renunț la el. Îmi doresc enorm să ne împăcăm.
Totul a început într-o seară ploioasă, când am ieșit cu prietenele mele la un bar nou deschis în centrul orașului. Eram deja într-o relație de trei ani cu Alex și, sinceră să fiu, mă simțeam blocată. În acea seară, însă, m-am lăsat purtată de atmosferă și de un flirt nevinovat cu un bărbat pe care abia îl cunoscusem. Nici nu-mi amintesc cum a început totul. O glumă, un zâmbet, o atingere ușoară pe braț. Până să-mi dau seama, eram prinsă într-un vârtej de emoții noi și captivante. În noaptea aceea, am făcut cea mai mare greșeală a vieții mele.
Când Alex a aflat, lumea mea s-a prăbușit. Îl iubeam cu adevărat și realizarea că l-am rănit atât de profund m-a sfâșiat. Nu știu cum a aflat, dar în acea seară s-a întors acasă cu ochii plini de furie și durere. Nu l-am mai văzut niciodată așa. Cuvintele lui, pline de dezamăgire și revoltă, mi-au rămas întipărite în minte. „Cum ai putut să-mi faci asta?” m-a întrebat. Nu aveam un răspuns care să justifice acțiunile mele. Doar lacrimi și un regret imens.
Citește și Iubitul nu-mi mai dă atenție. Să fie doar o perioadă sau un semn că nu mai vrea relația?
Despărțirea noastră a fost inevitabilă. Alex a plecat, lăsând în urmă o tăcere asurzitoare și un gol imens în sufletul meu. Am rămas singură în apartamentul nostru, privind la fotografiile noastre și amintindu-mi de toate momentele frumoase pe care le-am trăit împreună. Mă întrebam cum am putut să distrug totul pentru o iluzie trecătoare.
Zilele care au urmat au fost un chin. Încercam să mă țin ocupată, dar fiecare colț al apartamentului îmi amintea de el. Într-o noapte, când ploaia bătea cu furie în geam, am căzut pe podea și am plâns până am adormit, dorindu-mi să pot da timpul înapoi. Știam că Alex nu va mai reveni, iar durerea pierderii lui mă sfâșia în fiecare zi.
Am realizat că am făcut o alegere care ne-a schimbat viețile pentru totdeauna. O greșeală care nu poate fi reparată. Acum, trebuie să trăiesc cu consecințele și să învăț din ele. Poate, într-o zi, voi găsi puterea de a mă ierta pe mine însămi și de a merge mai departe. Dar până atunci, rămân cu amintirile noastre și cu regretele unui moment de slăbiciune.
Aceasta este povestea mea. O poveste despre greșeli, durere și căutarea iertării într-o lume în care timpul nu se mai poate întoarce.
Citește și Mi-e frică să mă căsătoresc. Toți prietenii noștri s-au despărțit după ce au făcut acest pas
Dacă ai și tu o poveste despre care crezi că merită spusă, nu ezita sa ne ajuți să o facem cunoscută comunității Ego.ro. Aici se leagă prietenii sau poți afla răspunsuri pe care alte persoane e posbil să ți le ascundă, din diferite motive. Scrie-ne povestea ta pe redactia@ego.ro, anunță-ne cum vrei să apară și dacă ai nevoie și de opinia unui specialist. Putem cere părerea unui expert și poate așa găsești mai ușor o rezolvare, o alinare sau măcar un gând bun din partea comunității EGO.RO!. De asemnea, la cerere, identitatea persoanei care ne scrie nu va fi făcută publică!