Nadia Comăneci, una dintre cele mai emblematice gimnaste ale lumii, a decis să părăsească România în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989. Atunci, campioana olimpică a ieșit din țară, destinația fiind Ungaria. Au trecut aproape 35 de ani de la acel moment, însă de-a lungul timpului au ieșit la iveală tot felul de detalii despre fuga sportivei din România. Istoricul Stejărel Olaru a publicat volumul „Nadia și Securitatea”, unde e relatat modul în care gimnasta a părăsit țara natală.
Nadia Comăneci, în vârstă de 62 de ani, a plecat din țară în noaptea de 27 spre 28 noiembrie 1989. Puțini știu că gimnasta a călătorit prima dată în afara frontierei pe 19 noiembrie, iar acest lucru a declanșat trecerea ei frauduloasă a graniței, câteva zile mai târziu. La vremea respectivă, Nadia a dejucat un sistem bine pus la punct. Nu a fost singură, ci însoțită de fratele ei, Adrian, și soția acestuia, Liliana.
Înainte de a pleca din țară, Nadia Comăneci a participat la mai multe petreceri în Cenad și Sânnicolau Mare. Pe 27 noiembrie seara, Adrian și Liliana s-au întors București, împreună cu sportiva, pentru a pune în aplicare planul de trecere a frontierei.
Călăuza grupului de șapte persoane a fost Gheorghe Talpoș, un cioban.
„Mi-amintesc că era o situație tâmpită, că eram pe punctul de a fi ucisă din cauza unui om fără niciun simț de orientare. Nu ziceam nimic, pentru că nimeni nu avea voie să vorbească și să spargă tăcerea. Mă străduiam să-mi țin dinții strânși, ca să nu clănțănească. Îmi părăsisem țara și lăsasem în urmă tot ce iubeam. Mă târâsem prin noroi și apă, peste câmpuri înghețate, traversasem garduri de sârmă ghimpată, tot timpul cu teama că voi fi împușcată în spate”, spunea faimoasa campioană în ‘Scrisori către o tânără gimnastă’.
A doua zi dimineața, grupul a ajuns în Ungaria, dar au fost opriți de o patrulă cu doi grăniceri care i-au luat imediat la întrebări.
„Nadia a început să sară pe arătură, să facă figuri de gimnastică și să spună că ea este Nadia Comăneci. Un grănicer a plecat la telefon, la un stâlp de frontieră, iar celălalt a rămas să ne păzească. A venit un IMS, ne-am înghesuit în el, unii în brațele altora, și ne-au dus la pichet”, spunea ciobanul Gheorghe Talpoș.
În cartea ‘Scrisori către o tânără gimnastă’, Nadia dezvăluia momentele teribile trăite după ce-au fost dați jos din mașina grănicerilor maghiari.
„Când poliția mi-a văzut actele de identitate, mi s-a oferit imediat posibilitatea de a rămâne în Ungaria. Și acum stau să mă gândesc de ce le-am părut așa importantă. Cariera mea se terminase. Alți doi din grup primiseră azil, dar celorlalți li s-a spus că vor fi dați înapoi a doua zi. Le-am spus polițiștilor că rămân numai dacă i se permite întregului grup. Am venit împreună, rămânem împreună!”, mărturisea gimnasta.
Au petrecut o noapte în Ungaria, iar mai apoi s-au îndreptat către frontiera maghiaro-austriacă, cu intenția de a trece ilegal în Austria și de a ajunge la Viena. Pe 30 noiembrie, membrii grupului au luat-o pe căi separate. Nadia Comăneci voia cu orice preț să ajungă în America, așa că a mers la ambasada SUA
„Mi-amintesc că, imediat ce am intrat pe poartă, i-am spus primei persoane că sunt Nadia Comăneci și că doresc azil politic. S-a pornit o adevărată nebunie. Am avut impresia că, la auzul numelui meu, le-au scăpat foile de hârtie din mână! Salariații ambasadei se uitau la mine ca la o stafie. Vreau să merg în America! Și cât mai curând”, mai spunea Nadia.
Un oficial al ambasadei i-a răspuns: „Peste două ore avem un zbor și o să fii la bord”.
Pe 1 decembrie 1989, Nadia Comăneci ateriza pe Aeroportul Kennedy din New York. Acolo, în cadrul unei conferințe, sportiva le-a spus jurnaliștilor americani că plănuia de ceva timp să plece din România, pentru un trai mai bun. Așa a și început viața Nadie în America, departe de România!