În contextul schimbărilor climatice accelerate, cercetările recente arată că secetele viitoare ar putea fi mai severe și mai prelungite decât s-a estimat anterior. Un studiu publicat miercuri în prestigioasa revistă Nature subliniază că, până la sfârșitul acestui secol, perioadele de secetă ar putea dura cu aproximativ 10 zile mai mult decât prezic modelele climatice actuale. Aceasta descoperire sugerează un impact semnificativ asupra societăților și ecosistemelor în următoarele decenii, cu consecințe mult mai grave decât era prevăzut.
Conform raportului, cercetările realizate de o echipă internațională de experți, inclusiv specialiști de la Centrul de Supercomputing din Barcelona și Instituția Catalană de Cercetare și Studii Avansate (ICREA), au dezvăluit că modelele climatice convenționale ar putea subestima durata și severitatea secetelor. Studiul lor se bazează pe analiza unor proiecții climatice în două scenarii majore de emisii: moderate și ridicate. Cercetătorii au comparat aceste proiecții cu date istorice privind cele mai lungi perioade de secetă înregistrate între 1998 și 2018, ajustând astfel modelele pentru a reflecta mai bine realitatea.
Rezultatele obținute arată că, dacă emisiile de gaze cu efect de seră nu sunt reduse semnificativ, cea mai lungă secetă anuală din viitor ar putea fi cu 42-44% mai lungă decât prognozele anterioare, în ambele scenarii de emisii. Aceasta înseamnă că, în loc de o perioadă uscată similară cu cea actuală, ne-am putea confrunta cu secete mult mai prelungite, cu efecte devastatoare asupra agriculturii, accesului la apă și biodiversității.
Un alt aspect crucial subliniat de studiu este faptul că secetele viitoare nu vor afecta toate regiunile în același mod. Potrivit cercetătorilor, anumite zone vor fi afectate mai sever decât altele, iar modelele climatice recalibrate indică diferențe majore între regiuni.
De exemplu, America de Nord, Africa de Sud și Madagascar ar putea suferi creșteri semnificative ale duratei secetelor, cu o dublare a celor mai lungi perioade uscate față de previziunile modelelor climatice necalibrate. Acest lucru înseamnă că populațiile din aceste regiuni ar putea avea de înfruntat perioade de secetă care durează de două ori mai mult decât se anticipa.
Pe de altă parte, Asia Centrală și de Est ar putea experimenta o scădere a duratei anuale a secetelor, dar cu o intensitate mult mai mare decât prezic modelele necalibrate. Această descoperire sugerează că anumite regiuni ar putea fi mai expuse la precipitații extreme și inundații frecvente în loc de secete, complicând astfel gestionarea resurselor de apă și provocând riscuri suplimentare pentru infrastructura locală.
„Creșterea duratei secetelor și disparitățile regionale subliniază urgența adaptării la noile realități climatice, atât în ceea ce privește măsurile de prevenire, cât și strategiile de răspuns”, a declarat unul dintre cercetătorii implicați în studiu, conform 20minutos.es.
Unul dintre punctele cheie ale studiului este necesitatea corectării erorilor și părtinirilor din modelele climatice actuale. Cercetătorii subliniază că multe dintre aceste modele tind să subestimeze impactul real al secetelor viitoare și că, fără ajustările necesare, riscăm să subevaluăm riscurile pe care acestea le prezintă pentru mediu și societate.
Modelele climatice necalibrate, care nu țin cont de datele istorice privind perioadele uscate consecutive, ar putea induce un fals sentiment de siguranță. În realitate, secetele vor fi mult mai lungi și mai intense, iar consecințele vor fi mult mai grave. Acest lucru este valabil în special pentru regiunile care sunt deja vulnerabile la schimbările climatice, cum ar fi Africa Subsahariană și zonele mediteraneene.
„Reevaluarea riscurilor de secetă este esențială pentru a putea implementa politici eficiente de adaptare. Modelele calibrate oferă o imagine mult mai realistă a ceea ce ne așteaptă și ne permit să ne pregătim mai bine pentru viitor”, a explicat unul dintre cercetătorii de la ICREA.
Efectele secetelor prelungite nu se limitează doar la impactul asupra mediului, ci vor avea și consecințe socio-economice semnificative. În agricultură, secetele mai lungi și mai intense vor afecta grav producția de alimente, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor și la instabilitate alimentară în multe regiuni ale lumii.
Lipsa apei va deveni, de asemenea, o problemă tot mai acută, în special în zonele deja afectate de stresul hidric. Comunitățile locale vor fi nevoite să se adapteze la condiții de trai din ce în ce mai dificile, iar migrațiile climatice ar putea deveni mai frecvente pe măsură ce oamenii vor căuta să scape de condițiile insuportabile din regiunile afectate.
„Secetele nu vor afecta doar agricultura și resursele de apă, ci vor pune presiune și pe economia globală. Vom vedea o creștere a migrației climatice și o intensificare a conflictelor pentru resursele limitate”, avertizează experții.
Citește și: Cum să previi insolația. Sfaturi de la specialiști
În fața acestor previziuni alarmante, cercetătorii subliniază importanța adoptării unor măsuri imediate pentru a limita emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a implementa strategii de adaptare la schimbările climatice. Gestionarea eficientă a resurselor de apă, replantarea pădurilor și dezvoltarea unor culturi agricole rezistente la secetă sunt doar câteva dintre soluțiile propuse.
De asemenea, este necesară o colaborare globală mai strânsă pentru a implementa politici coerente de combatere a schimbărilor climatice și pentru a sprijini regiunile vulnerabile să se adapteze la noile condiții. În lipsa acestor măsuri, secetele prelungite vor deveni noua normalitate, cu consecințe devastatoare pentru generațiile viitoare.
În concluzie, studiul publicat în Nature reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga comunitate internațională. Secetele viitoare vor fi mult mai lungi și mai severe decât ne-am imaginat, iar impactul acestora asupra societății și ecosistemelor va fi profund. Este imperativ să acționăm acum pentru a preveni cele mai grave scenarii și pentru a ne asigura că suntem pregătiți să facem față noilor provocări climatice.