Paște sau Paști? Aproximativ 86% dintre români sunt de religie ortodoxă, iar Învierea este una dintre cele mai importante sărbători creştine. Sărbătorile pascale sunt unice și îmbină tradiții vechi de sute de ani cu mâncăruri tradiționale autentice și delicioase. Toate acestea sunt garnisite cu o doză generoasă de ospitalitate. În fiecare an, în preajma acestor sărbători se aduce în discuție o dilemă veche de exprimare. Foarte multe persoane se întreabă cum se spune corect: Paște sau Paști. Iată răspunsul în acest articol.
Se pare că ambele forme: Paște și Paști sunt corecte. Diferența dintre acestea este dată de contextul în care este folosită fiecare formă. Explicațiile fiecărei forme sunt următoarele:
Iată care este explicația profesorului Bogdan Cristea, potrivit Dicționarului Ortografic Ortoepic si Morfologic al Limbii Romane (DOOM), referitor la care este forma corectă: Paște sau Paști, potrivit celor de la digi24.ro:
”Răspunsul clar oferit de DOOM este că ambele forme – Paşte/Paşti – sunt acceptate ca fiind corecte. Dacă avem în vedere substantivul propriu, care denumește sărbătoarea, în funcție de context, se poate folosi forma de singular -Paște – sau cea de plural – Paști. De exemplu, este corect să spunem: Un Paşte fericit (dar nu Un Paşti fericit, în care s-ar combina, ciudat, un articol nehotărât, cu forma de singular -“un” – cu un substantiv la plural, Paşti – nu spune nimeni: un cozonaci)”.
Iată cum putem formula urările pentru persoanele dragi utilizând corect formele de Paște sau Paști. Fiind vorba despre trei zile de sărbătoare putem face urări folosind formulele:
Amândouă formulele sunt corecte, după cu scria chiar pe site-ul său profesorul George Pruteanu. Pornind de la etimologia cuvântului, acesta își motiva răspunsul. Cuvântul provine de la ebraicul ,,pesah”, care înseamnă pască. Cu alte cuvinte, pluralul de la pască este Paști. Prima tendință a fost cea de a căuta singularul pentru Paști, astfel derivând singularul Paște.
„Spre a vă convinge suplimentar că aceste două forme sunt folosite aleatoriu, ori una ori alta, fără vreo deosebire de sens, am cules din Dicţionarul limbii române al Academiei (dicţionarul tezaur), câteva atestări ale cuvântului în limba veche, unde le găsim în mod egal pe amândouă. La Coresi aflăm „Paştile” („Acestea sunt Paştile de bucurie şi de veselie”), ca şi la Varlaam („mieluşelul Paştilor”), dar în marea Biblie de la 1688 găsim „Paştele” („Va face Paştele Domnului în luna a doua într-a patrasprăzecea zi”). Venind mai încoace, la Coşbuc găsim „Paşti” („Era după Paşti şi era un timp bun”), dar la Negruzzi, Hasdeu sau Delavrancea, „Paştele”: iată un citat din Hasdeu: „Ţara mai întâi de toate; Paştele mai pe urmă!”). Şi la scriitorii moderni găsim ambele forme, aşa că, repet, sunt deopotrivă corecte, una fiind percepută ca singular, alta ca plural” după cum afirma profesorul.