În fiecare an, la 8 zile după Învierea Domnului, se sărbătorește Paștele Blajinilor. Deși nu este o sărbătoare marcată în calendare, ci mai degrabă una care ține de tradiție, oamenii din diverse zone ale țării țin cont de ea și respectă o serie de tradiții.
Paștele Blajinilor este o sărbătoare cu origine incertă și destul de controversată. Mult timp a fost considerată un obicei păgân, după care preoții au început să o accepte și să sfințească bucatele pe care oamenii le dau de pomană.
În prima zi de luni de după Duminica Tomii, adică la 8 zile după Înviere, se celebrează Paștele Blajinilor. Anul acesta, sărbătoarea pică pe 13 mai și românii țin cont de o serie de tradiții și obiceiuri. Este o ocazie de pomenire colectivă a celor care nu mai sunt printre noi, iar oamenii dau de pomană și aprind lumânări în memoria rudelor decedate.
Se duc la biserică coșuri cu alimente, care sunt sfințite de preot și date de pomană. De Paștele Blajinilor se pot împărți ouă roșii, vin, colaci, mâncare gătită, fructe și dulciuri. Credincioșii duc la biserică și un prosop nou, legat cu o lumânare, pe care îl dau preotului, atunci când acesta citește pomelnicul.
În lunea în care se sărbătorește Paștele Blajinilor, românii țin cont de o serie de tradiții și superstiții. Pe lângă pomenirea morților și datul de pomană, se obișnuiește să se meargă la cimitir și să se curețe mormintele celor dragi. Se aprind lumânări și se pun flori proaspete la căpătâiul celor dispăruți.
Vezi și: Când este bine să iei anafură și agheasmă în post. În ce ordine se iau, de fapt