Pensia de urmaș este un drept stabilit prin lege, de care pot beneficia fie soțul/soția persoanei decedate, fie copiii acesteia, în condițiile prevăzute de lege. Cum se acordă, ce criterii trebuie să îndeplinească beneficiarii și ce trebuie să știi despre pensie de urmaș copii 2024.
Pensia de urmaș este reglementată în Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Acesteia îi sunt dedicate câteva articole, în care se explică exact cine și în ce condiții are dreptul să primească aceste venituri, în urma decesului soțului sau al părintelui.
Legea nu definește clar pensia de urmaș, însă aceasta reprezintă o compensație în bani pe care statul o acordă copiilor și soțului supraviețuitor, ca urmare a decesului soțului susținător. Pot beneficia, așadar, de pensie de urmaș copiii minori ai celui decedat. De asemenea, se califică să primească pensie de urmaș soțul supraviețuitor, în anumite condiții prevăzute de lege.
Dacă cel decedat avea calitatea de pensionar sau îndeplinea condițiile necesare pentru pensionare în momentul decesului, are dreptul la pensie de urmaș și văduvul sau văduva acestuia.
Articolul 84 din Legea nr. 263/2010 stabilește condițiile acordării pensiei de urmaș către copii. Astfel, beneficiază de acest drept din partea statului urmașii, astfel:
Potrivit legii menționate anterior, valoarea pensiei de urmaș de stabilește astfel:
”Pensia de urmaș se stabilește, după caz, din: a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condițiile legii, susținătorul decedat; b) pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă”;
Citește și: Care sunt cele mai bune țări pentru pensionari. Locuri superbe unde să trăiești la pensie
”Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din punctajul mediu anual realizat de susținător, aferent pensiei prevăzute la alin. (1) , în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:
a) 50% – pentru un singur urmaș;
b) 75% – pentru 2 urmași;
c) 100% – pentru 3 sau mai mulți urmași”; (Art. 90 din Legea 263/2010)
”Cuantumul pensiei de urmaș, în cazul orfanilor de ambii părinți, se stabilește prin însumarea drepturilor de pensie de urmaș, calculate după fiecare părinte”.
Partenerul celui decedat are dreptul la pensie de urmaș dacă îndeplinește următoarele condiții, prevăzute de lege:
Citește și: Indemnizație creștere copil 2024. Schimbări, suma maximă și actele necesare
Există însă și câteva excepții, după cum este menționat în lege:
”Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare din activități dependente aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II , ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.
”Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 85 și la art. 86 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activități dependente aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II , sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.
Citește și: Poate refuza angajatorul concediul medical? Ce spune legea, precizări importante
”Soțul supraviețuitor care are în îngrijire, la data decesului susținătorului, unul sau mai mulți copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaș până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activități dependente aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I lit. a) și b) sau pct. II , sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat”.