Iulia Pârlea, prezentatoarea rubricii meteo din cadrul Știrilor Pro TV, pare la prima impresie o femeie foarte puternică, sigură pe sine, însă în sufletul ei ascunde o adevărată dramă. Aceste traume ies și mai mult la suprafață în perioada sărbătorilor, atunci când toți încercăm să ne facem mai mult timp pentru familie și cei dragi. Iulia Pârlea povestește într-un interviu emoționant acordat în exclusivitate pentru EGO.ro cum arată perioada Paștelui de când cea care i-a dat viață nu îi mai este alături.
EGO.ro: În câteva zile vom sărbători Paștele. Cum te raportezi la această sărbătoare?
Iulia Pârlea: Paștele, pentru mine, este cea mai importantă sărbătoare. Așa a fost de când eram copil. Îmi place și Crăciunul, dar sărbătorile pascale au un vibe aparte. Cred că Paștele este o sărbătoare a speranței, a trezirii – în toate formele ei.
Cum arătau sărbătorile de Paște în copilărie?
Sărbătorile de Paște, în copilărie, erau pline de bucurie. Mergeam la Denii cu prietenii mei. În Sâmbăta Mare mă ducea bunica la spovedit și impărtășit, după mergeam acasă și vopseam ouăle cu mama. Abia așteptam miezul nopții să merg să iau lumină, după, veneam acasă și ne puneam la masă. În dimineața de Paște mă trezeam si fugeam repede să văd dacă iepurașul mi-a ascultat dorințele… Și o făcea de fiecare dată, chiar am fost un copil norocos.
Ce tradiții obișnuiau să fie respectate la voi în familie și pe care dintre ele le-ai păstrat și astăzi?
Respectam cam toate tradițiile insuflate de bunica. Eu încerc, atât cât pot, să duc mai departe asta. De exemplu, vopsesc ouăle tot în Sâmbăta Mare, postesc, mă spovedesc, merg să iau Lumină, port mereu ceva nou în ziua de Paște.
Ne poți povesti despre o amintire de Paște, care ți-a rămas întipărită în suflet?
Da, aveam vreo 11-12 ani și erau în vogă cămașile alea roșii, cu carouri. Se găseau foarte greu și îmi pierdusem orice speranță că voi purta una în ziua de Paște. Surpriză, mama, pentru că nu a găsit să-mi cumpere, a căutat un material asemănător, a mers la croitorie si mi-a făcut una. Și acum, după mai bine de 25 de ani, îmi aduc aminte cât de fericită am fost!
Cine pregătește toate bucatele specifice sărbătorilor de Paște la voi în familie?
Dacă rămân în București, le pregătesc eu, singură. Dacă merg acasă, la Constanța, le pregătesc impreună cu iubita fratelui meu. Ne împărțim sarcinile si așa ne asigurăm că nu lipsește nimic de pe masă.
Ce nu poate lipsi de pe masa de Paște?
Nu pot lipsi ouăle roșii, drobul făcut din ficat de pasăre, pentru că nu prea mănânc miel, salata de beouf, de vinete, cozonacul.
Moș Nicolae aduce cadouri copiilor în noaptea de 5 decembrie, iar Moș Crăciun în noaptea de 24 decembrie. Primeai cadouri și de la iepurașul de Paște?
Da, clar! Era lege ca în dimineața de Paște să fiu îmbrăcată cu ceva nou. Iepurașul îmi aducea fix obiectul vestimentar pe care mi-l doream… Nu știu cum reușea, dar nu m-a dezamăgit niciodată.
Cine pornește acum în goana după cadouri la voi în familie?
Pentru că suntem din ce în ce mai ocupați, cadoul pe care ni-l facem acum este TIMPUL petrecut împreună. Când trăia mama, ea știa să ne adune pe toți la un loc. Acum, eu și fratele meu încercam să ne organizăm astfel încât în momentele importante, în momentele de sărbătoare, să fim împreună.