Într-o eră în care alimentele sunt accesibile la orice oră, iar ronțăielile între mese au devenit o obișnuință, specialiștii atrag atenția asupra importanței pauzelor alimentare. Postul intermitent, o metodă care presupune restricționarea meselor într-un interval de timp bine stabilit, poate aduce beneficii semnificative, de la reducerea depozitelor de grăsime la menținerea unui ficat sănătos. Medicul endocrinolog Antonela Burlacu explică modul în care corpul nostru procesează hrana și cum lipsa unei pauze adecvate între mese poate avea efecte nocive asupra metabolismului.
Postul intermitent presupune o perioadă de 12-16 ore fără consum de alimente, de preferat începând de seara și continuând pe timpul nopții. Această metodă permite organismului să proceseze și să utilizeze eficient energia din rezerve, în loc să fie mereu alimentat cu glucoză nouă din mese frecvente.
Procesul începe imediat după consumul unei mese, când digestia este controlată de hormonul insulină. Acesta transportă glucoza rezultată din alimente în celule, oferindu-le energie. După aproximativ patru ore, dacă nu urmează o nouă masă, intervine hormonul glucagon. Acesta transmite ficatului semnalul de a descompune depozitele de zahăr și de a furniza celulelor combustibilul necesar.
„Ne face ca în perioada de repaus alimentar să ne folosim resursele. Se duce mai întâi de la pancreas la ficat și distruge depozitul de zahăr, prezent în mod normal în ficat. Creierul nu poate să își producă glucoza, deci e dependent de glucoză, de asta corpul are nevoie de glucoză, să hrănim creierul”, explică dr. Antonela Burlacu.
În lipsa unei noi mese, organismul intră într-o etapă benefică: arderea grăsimilor din depozite. Acesta este momentul în care corpii cetonici sunt produși, devenind o sursă alternativă de energie.
„Se intră în depozitul de grăsime, care e plin de posibilități. Apare acel proces de cetoză, când grăsimea se transformă. Corpii cetonici sunt buni, creierul îi folosește și el. Dacă nu are glucoză, creierul mănâncă corpi cetonici”, mai adaugă medicul endocrinolog.
Pe de altă parte, obiceiul de a mânca frecvent și fără pauze suficiente are efecte nocive asupra sănătății. Ficatul, organ esențial în metabolizarea grăsimilor și a zahărului, este puternic afectat de mesele frecvente și de excesul caloric. Atunci când acesta nu reușește să proceseze eficient grăsimile, începe să le acumuleze, ducând la ceea ce specialiștii numesc „ficat gras”.
Inițial, afecțiunea poate părea inofensivă, însă în timp, celulele hepatice normale sunt înlocuite de celule stelate, care afectează funcționarea organului.
„Ele sunt inactive, dar când sunt stimulate de factori pro-inflamatori din microbiota intestinală, din substanțe care sunt stimulate de insulină, glucagon și alți hormoni de creștere secretați fie de ficat, fie de pancreas, fie de intestine, acestea toate sunt metabolic active”, explică dr. Laura Iliescu, specialist în medicină internă la Institutul Clinic Fundeni.
Acest proces poate evolua spre inflamație cronică, iar în cazurile severe, ficatul gras devine principala cauză a cirozei, o afecțiune gravă care duce la pierderea funcției hepatice.
Adoptarea unei pauze alimentare de 12-16 ore pe zi poate aduce multiple beneficii:
Postul intermitent nu este doar o metodă eficientă pentru pierderea în greutate, ci și o strategie esențială pentru menținerea sănătății ficatului și a metabolismului.
Evitarea ronțăielilor între mese și respectarea unei pauze alimentare adecvate pot face diferența între un organism sănătos și unul suprasolicitat de consumul constant de alimente. Specialiștii recomandă această practică ca parte a unui stil de viață echilibrat, care susține atât arderea grăsimilor, cât și buna funcționare a organelor vitale.