Ziua de 1 Mai se apropie, iar pentru mulți dintre noi aceasta înseamnă relaxare, grătare și mâncare tradițională alături de familie și prieteni. Printre preparatele nelipsite de pe mesele românilor se numără pastrama, care poate fi pregătită cu ușurință chiar acasă. Pentru cei care își doresc o pastramă cu gust autentic și o textură fragedă, există o rețetă simplă ce nu necesită ingrediente complicate sau tehnici dificile. Cu puțină răbdare și câteva condimente la îndemână, putem obține un preparat delicios, ideal pentru masa festivă de 1 Mai.
Pentru a pregăti o pastramă tradițională și aromată, avem nevoie de:
Pe lângă acestea, rețeta mai include o linguriță de rozmarin, o frunză de dafin, două linguri de ulei și suficient vin roșu pentru a acoperi carnea. Odată ce am adunat toate aceste ingrediente, putem trece la pregătirea pastramei.
Procesul de pregătire este destul de simplu, însă necesită puțină răbdare. Carnea trebuie dezosată, fără a fi bătută, și tăiată în bucăți de 1-2 centimetri grosime. Condimentele, cu excepția usturoiului, se amestecă bine, ideal folosind sare grunjoasă. Acest amestec se presară peste carne, care apoi se așază într-un bol. Urmează să adăugăm usturoiul zdrobit, dafinul, ceapa tocată mărunt și uleiul. La final, turnăm vin roșu peste carne, cât să o acopere complet, acoperim bolul cu un capac și îl punem în frigider.
Carnea trebuie lăsată la marinat timp de trei zile. După această perioadă, poate fi lăsată la uscat încă trei zile la vânt, iar dacă dorim un gust și mai intens, se poate afuma timp de alte trei zile.
O variantă mai rapidă ar fi să tăiem carnea în bucăți mai mici după marinare și să o punem pe șervețele pentru aproximativ două ore, pentru a elimina excesul de lichid. Ulterior, pastrama poate fi pusă direct pe grătar sau afumată, în funcție de preferințe. Indiferent de metoda aleasă, rezultatul va fi o pastramă gustoasă și fragedă, perfectă pentru a fi savurată la picnicurile de 1 Mai.
Potrivit gastroart.ro, pastrama de oaie are o origine neclară, iar poveștile din jurul său sunt pline de legende, unele imposibil de verificat. Totuși, majoritatea surselor susțin că este un preparat tradițional românesc, legat strâns de transhumanța ciobanilor. La începutul toamnei, după Sf. Dumitru, turmele de oi coborau din Mărginime, Țara Bârsei și Covasna pe Valea Buzăului, trecând prin satele buzoiene, pentru a ajunge la bălțile Brăilei. Oamenii din aceste zone au preluat și transmis rețetele din generație în generație, păstrându-le secrete și dezvoltându-le.
Această tradiție a pastramei de oaie este asociată cu începutul culesului viei și cu ritualul coborârii turmelor de la munte, care are loc în septembrie. În trecut, acest ritual era marcat de sărbători și festivități locale, iar astăzi se organizează adevărate festivaluri, unde turiștii pot degusta brânză și pastramă de oaie. De asemenea, în această perioadă, berbecuții erau sacrificați, iar primăvara, oile sterpe.